Emily Dickinson a fost o poetă americană destul de retrasă, care nu a încercat să se afirme. A fost necunoscută în vremea ei, dar a primit multă apreciere după moarte, pentru inovațiile aduse în poezie. În acest articol, vom oferi detalii despre viața și opera unei femei geniale.
În adolescență, Emily părăsește școala, trăind o viață retrasă în gospodăria familiei. Scrie poezie și sute de scrisori în secret. Opera este publicată după moarte -15 mai 1886 – după ce Lavinia, sora ei, îi descoperă opera valoroasă. Astăzi, este considerată una dintre cele mai importante poete.
Un suflet fragil
Emily Dickinson se naște pe 10 decembrie 1830, în Amherst, Massachusetts. Familia ei provenea din New England, iar bunicul din partea tatălui, Samuel Dickinson, era cunoscut drept fondatorul Colegiului Amherst. Tatăl a fost legiutor de stat și a lucrat la Amherst. În 1828, se căsătorește cu Emily Norcross și au trei copii: Emily, Lavinia și William.
Emily avea rezultate excelente la școală. Timp de șapte ani, urmează Amherst Academy (astăzi Amherst Colege) iar apoi Mount Holyoke Female timp de un an. În 1848, părăsește școala din motive necunoscute. Teoriile spun că Emily avea o stare emoțională fragilă sau că tatăl ei a decis să o retragă de la școală. Emily a preferat să nu se alăture unei biserici sau confesiuni, fiind împotriva normelor din acea perioadă.
În adolescență, Dickinson începe să scrie, inspirată de Leonard Humphrey, directorul Amherst Academy care îi dăruiește un volum de poezii scris de Ralph Waldo Emerson. În 1855, Emily iese din orașul natal și ajunge în Philadephia, unde leagă o prietenie cu Charles Wadsworth, care era ministru. Cei doi vor avea o lungă corespondență. Susan Gilbert a fost cea mai bună prietenă și confidentă a lui Dickinson iar în 1856 s-a căsătorit cu William, fratele lui Emily. Familia Dickinson locuia într-o casă numită Homestead, în Amherst. Susan și William s-au stabilit în apropiere, pe o proprietate numită Evergreens.
Emily și sora ei, Lavinia, au avut grijă de mama lor până când a murit în 1882. Nu s-au căsătorit niciodată și au locuit împreună la Homestead. De-a lungul timpului, au apărut multe speculații privind izolarea din ultimii ani a poetei. Cercetătorii cred că suferea de agorafobie, anxietate și depresie, cauzate în principal de responsabilitatea de a-și îngriji mama. Fire extrem de sensibilă, a ieșit rar din zona în care locuia după anii 1860.
Din 1850 până la mijlocul anilor 1960, scrie multe versuri pe care le reunește în volume, fără că vreun membru al familiei să îi cunoască talentul de a scrie. Dickinson studiază botanica și își face un ierbar – iubirea pentru natură îi influențează opera. Are o corespondență cu judecătorul Phillips Lord care pare să fi devenit o poveste de dragoste. Primește o lovitură când Lord moare în 1884.
Moartea & moștenirea literară
Emily Dickinson moare de insuficiență cardiacă în același oraș în care s-a născut – Amherst, la vârsta de 55 de ani, pe 15 mai 1886. Era deja foarte bolnavă și aproape oarbă. A fost înmormântată pe locul familiei de la West Cemetery. Astăzi, locul în care s-a născut Emily este muzeu. Imediat după momentul morții, au fost publicate puține opere. Pentru a respecta standardele vremii, poeziile au fost modificate, fapt care a scăzut puterea versurilor. După moartea surorii ei, Lavinia a descoperit sutele de poezii pe care Emily le scrisese de-a lungul timpului.
În 1890, este publicat primul volum de poezii. De abia în 1955, este publicată toată opera poetei, într-un volum care se numește simplu „Poeziile lui Emily Dickinson”. După ce au fost publicate în forma în care au fost scrise, Dickinson a început să devină cunoscută și a influențat foarte mult direcția poeziei din secolul XX. Temele care apar în opera ei sunt dragostea, singurătatea, moartea și imortalitatea.
Concentrează expresia poetică și folosește multe metafore. Un alt motiv care apare în poezia ei sunt florile iar cel mai des este folosit trandafirul. De-a lungul vieții, scrie aproape 1800 de poezii. Emily nu acordă foarte multă importanță poeziilor ei, fiind mai mult o formă de terapie prin care se descarcă emoțional. De aceea, poeziile nu sunt datate sau puse în ordine, fiind greu de spus când au fost scrise. A fost o voce literară puternică și a avut o viață excentrică și retrasă care nu i-a permis să se afirme în timpul vieții.
Poeţii martiri
Poeţii martiri – n-au spus-o – şi totuşi
Şi-au schimbat Suferinţa-n Silabe –
Ca să dea – când numele lor amuţeşte –
Curaj şi Făpturilor slabe.
Martirii Pictori – nu au vorbit nicicând –
Testamentul e-n Opera lor – mai curând –
Când luciditatea mâinii e moartă –
Arta Păcii o caută – Unii – în Artă.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Banca Transilvania oferă clienților câștiguri uimitoare. Înscrierile sunt doar până pe 31 iulie! Iată ce trebuie să faci!
