Este vorba despre Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – În impas total

Fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul șef al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost înștiințați oficial, în mod repetat, că România riscă intrarea în incapacitate de plată dacă nu se reduc rapid cheltuielile publice.

Șase documente strict confidențiale, transmise între august și decembrie 2024, avertizau despre dezechilibrele bugetare severe, potrivit unei anchete Europa Liberă.

Alertă maximă pe deficitul bugetar: scrisori urgente și semnături grele

Pe 31 octombrie 2024, un document esențial semnat de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, și șefa ANAF Nicoleta Mioara Cârciumaru a fost trimis simultan către Președinție, Guvern și Senat. Documentul, intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuţia bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, avea mențiunea „URGENT” și era însoțit de eticheta „strict confidențial”.

În acea analiză, cei patru avertizau:

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”.

Potrivit Europa Liberă, toate cele șase documente au fost recepționate de liderii de stat. Confirmarea a venit și din partea fostului ministru Marcel Boloș, care a declarat pentru Europa Liberă:

„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele şi taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuţia bugetară a fost publicată lunar şi s-a văzut evoluţia deficitului bugetar”.

Boloș a explicat și motivul confidențialității: publicarea acestor date ar fi putut declanșa o criză de încredere pe piețele financiare.

„Apariția lor în spațiul public ar fi putut genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile”, a spus fostul ministru.

La finalul mandatului său din 24 decembrie, deficitul bugetar era deja de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România a închis anul cu un minus și mai mare: 9,3% din PIB, adică aproape 153 de miliarde de lei.

Ultimul dintre cele șase documente, transmis tot în regim „strict confidențial”, venea cu un set de recomandări concrete pentru reducerea deficitului și evitarea unui colaps financiar. Autorii documentului avertizau că, fără aceste măsuri, România risca să ajungă în 2025 cu un deficit bugetar de 14,3% din PIB, adică de aproape cinci ori peste limita de 3% impusă de regulile Uniunii Europene.

Printre măsurile cerute se numărau:

• reducerea cheltuielilor pentru salariile din sectorul public,
• limitarea sporurilor și a tichetelor de vacanță,
• înghețarea angajărilor în instituțiile de stat,
• reevaluarea „drepturilor pentru anumite categorii de angajaţi”,
• înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor la nivelul din 2024, fără actualizare cu inflația.

Această măsură a fost aprobată de guvernul condus de Marcel Ciolacu pe 20 decembrie 2024, prin „ordonanța trenuleț”, care însă, potrivit noii administrații, nu a fost suficientă pentru a stabiliza finanțele statului.

Noul Executiv, în frunte cu Ilie Bolojan, susține că trebuie luate măsuri suplimentare de austeritate, deoarece riscul de incapacitate de plată nu a fost înlăturat. Potrivit sursei citate, aceste noi măsuri ar urma să vizeze în continuare domeniile unde cheltuielile au fost considerate excesive, inclusiv facilitățile acordate unor sectoare bugetare.

În toată această perioadă, avertismentele oficiale nu au lipsit, dar reacțiile publice ale celor trei lideri – Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – în legătură cu aceste documente n-au fost făcute publice până la acest moment. De asemenea, documentele nu au fost prezentate transparent în spațiul public, din cauza statutului lor confidențial.

Europa Liberă subliniază că niciunul dintre aceste semnale de alarmă nu a fost tratat printr-un răspuns coordonat la nivelul celor trei instituții: Președinție, Guvern și Senat. Nici până acum nu se știe în ce măsură avertismentele au fost urmate de decizii concrete, în afară de ordonanța din decembrie.