Eugenia, sau purificarea rasei, așa cum le plăcea nemților să spună, a fost o mișcare științifică care a avut loc la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Termenul „eugenie” provine din greacă și înseamnă „naștere bună”, însă germanii l-au folosit pentru prima dată în 1895 și făcea referire la „igiena rasială”. Eugenia era de fapt rasa umană superioară, cei perfecți pentru a procrea. Ce este de fapt această mișcare? În Germania, în iulie 1933, s-a dat o lege prin care sterilizarea era obligatorie pentru persoanele cu boli ereditare. Mulți susțin că sub pretextul de a-și purifica rasa, nemții au apelat la acest genocid, pe care l-au denumit știință. Atunci când această mișcare nu a mai fat randament, au trecut la eutanasiere.
Adolf Hitler, susținea că legea eugeniei este una benefică pentru societate, ea având mai multe avantaje. Doar prin purificarea rasei conducătorul german credea că țara va redeveni puternică. Persoanele născute cu un handicap sau o boală erau considerate puncte slabe pentru popor, iar ele trebuiau eliminate rapid. În timp ce unora li se interzicea să aibă copii și erau sterilizați, rasa pură era încurajată să aducă pe lume cât mai mulți urmași.
„Nevoia ca persoanele defecte să fie împiedicate să aibă urmași la fel de defecți este o cerință a rațiunii și, dacă este sistematic realizată, reprezintă cel mai uman act al umanității. Va salva milioane de nefericiți de la suferințe nemeritate și va duce la îmbunătățirea sănătății în general”, spunea Hitler.
Conceptul de eugenism nu era valabil doar în Germania
Dacă luăm puțin la purificat istoria, vom descoperi lucruri destul de impresionante. Ideea de purificare a rasei nu a aparținut nemților, ci ea a fost aplicată în mai multe perioade. Pentru prima dată, acest concept a fost folosit de către Platon, care sugera împerecherea selectivă pentru a crea o anumită clasă. Legal, prima prevedere care interzicea nașterea ființelor umane inferioare a avut loc în anul 506 și a fost promulgată de către Consiliul Creștin al lui Agde. Această lege interzicea căsătoria sau orice altă relație de iubire între verișori.
William Goodell (1829-1894) a fost cel care a pledat pentru castrarea persoanelor considerate nebune, pentru ca aceștia să nu mai poată aduce pe lume copii care să le moștenească boala. În modernism, purificarea rasei a fost inițiată de către Francis Galton și era legată de darwinism și teoria sa de selecție naturală. Acesta era la curent cu toate teoriile lui Charles Darwin despre plante și animale, doar că el voia să o aplice la oameni. După multe studii proprii, Galton a ajuns la concluzia că, pentru a obține calitățile umane dorite, contează trăsăturile ereditare. Darwin nu i-a împărtășit aceste idei, însă la un an de la moartea acestuia, Galton a dat un numele de ”eugenie” cercetărilor sale. Eugenismul a fost denumit de acesta drept „studiul tuturor agenților aflați sub control uman care pot îmbunătăți sau afecta calitatea rasială a generațiilor viitoare”.
Conceptul de eugenism a rămas multă vreme un subiect controversat, însă Karl Pearson, de la University College London, l-a asociat cu medicina, susținând că este vorba despre știință. Ulterior el a fost introdus ca materie în universitățile de medicină. Sub formă medicală, sterilizarea a fost permisă prima dată în America și conținea multe idei. După ce această mișcare a fost bine stabilită în SUA, eugenicii din California au început să scrie lucrări cu privire la purificarea rasei și sterilizarea unor categorii de persoane. Aceste teorii au fost trimise oamenilor de știință din Germania, conceptul de eugenism fiind răspândit și aici.
Germania adoptă legea eugeniei, iar oamenii încep să fie sterilizați cu forța
„Legea pentru prevenirea urmașilor bolnavi ereditari” a fost adoptată în Germania în iulie 1933 și reprezintă începutul unei purificări rasiale. După ce legea a fost adoptată, au fost înființate aproximativ 200 de curți de judecată speciale. Acestea stabileau care cazuri de oameni „defecți” urmau să fie sterilizați. Pe lista bolilor se afla schizofrenia, debilitatea mintală, tulburări bipolare, Huntington, epilepsie sau diverse handicapuri locomotorii. Totuși riscau să fie sterilizați și cei care aveau probleme cu alcoolul. Medicii erau cei care stabileau diagnosticul și decideau dacă persoana în cauză poate aduce pe lume rasă pură. Cei care nu se încadrau ca eugenii, ajungeau în fața curților de judecată, iar marea majoritate dintre aceștia erau sterilizați.
În primii doi ani de când legea a fost dată, peste 84.000 de cazuri au fost prezentate în fața curții de judecată. Nu toți au fost sterilizați, însă puțini au fost norocoșii cărora li s-a permit dreptul de a avea copii. 62.400 de persoane au fost considerate inamici ai rasei și au fost sterilizați. În anul următor, lucrurile au devenit mult mai serioase, în fața curții de judecată fiind prezentate 88.100 de persoane, din care doar 16.400 au scăpat de sterilizare. Nu doar persoanele adulte prezentau interes pentru salvarea rarei, ci și copii. Circa 400 de elevi au fost sterilizați pe motive rasiale, aceștia provenind din mame germane și tați africani francezi.
Procesul de sterilizare era unul extrem de complicat la început, mai ales pentru femei. Profesorul Robert Proctor de la Stanford susținea că „femeile erau sterilizate prin legarea tuburilor falopiene, care era o operație dificilă. Bărbaților li se făcea vasectomie. Cu timpul, naziștii au dezvoltat și metode de sterilizare rapidă, prin folosirea radiațiilor electromagnetice”.
Eugenia actuală
Întreaga poveste legată de purificarea rasei pare una din evul mediu, însă și astăzi avem parte de o astfel de mișcare. Din fericire, în prezent părinții pot decide dacă dau naștere copilului cu probleme sau fac un avort și își asumă riscul. Testele genetice prenatale pot identifica gene nedorite. Tehnologia a evoluat, iar astăzi medicii de specialitate ne pot spune dacă ceva este în neregulă cu fătul, iar părinții pot decide dacă păstrează copilul sau renunță la el. De asemenea, unele analize ne pot arăta dacă genele nostre sunt bune, iar în cazul unui diagnostic genetic de preimplantare, se poate recurge la fertilizarea în vitro. În acest mod se pot testa celulele embrionilor creați.
Legat de toate aceste practici, specialiștii nu pot da un răspuns exact cu privire la moralitatea lor, însă eugenismul pare să fie mult mai important. Ca punct de susținere a teoriilor lor, mulți aduc în discuție viitorul unui copil „defect”, astfel apelând la sentimentele tuturor. Trăim într-o lume în care orice este judecat și nimeni nu și-ar dori ca propriul copil să fie arătat cu degetul din cauza unei probleme de sănătate genetice.
Astăzi vorbim despre o eugenie liberă, care nu se aplică la nivel de stat. Este o decizie individuală, privată și opțională. Singura legătură pe care o mai au autoritățile în acestă mișcare este legată de condițiile în care se fac astfel de practici, însă decizia aparține strict persoanelor în cauză. Contestatarii susțin că la eugenia liberă dispare ideea de egalitate umană, intervine discriminarea și blamarea celor cu posibilități financiare reduse. Analizele cu privire la genă nu sunt decontate de către stat, iar costul lor este unul destul de ridicat.
