Pe măsură ce românii se pregătesc să sărbătorească 1 Mai, cererea de mici a crescut considerabil, cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Danei Tănase, Director Executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC).
Consumul de mici în România: o tradiție care se menține în creștere
Producția estimată de mititei perioada aceasta se ridică la aproximativ 18 milioane, ceea ce înseamnă că jumătate din România va consuma acest produs emblematic.
Datele furnizate de participanții ARC arată o creștere de 30% a cererii față de anul 2022 și de aproximativ 8% față de media perioadei din 1 ianuarie – 25 aprilie 2023. Cu o greutate medie de 80 de grame înainte de a fi gătiți, producția totală a celor 18 milioane de mici pentru mini-vacanța de 1 Mai este estimată la peste 1.500 de tone.
Conform datelor micii românești sunt în continuare preparați cu o combinație de carne de porc și vită. Asta deși pesta porcină africană rămâne principala barieră pentru comerțul intracomunitar cu mici. Totuși producătorii locali s-au adaptat și oferă mici făcuți din carne provenită din statele UE fără restricții de import provocate de această boală.
Cât despre românii plecați în afară, doar firmele care își procură carnea de porc din țările UE fără restricții pot livra mici în magazinele care deservesc diasporele românești. Din păcate însă acești mici nu sunt proaspeți, întrucât sunt congelați înainte de a fi livrați. Iar dacă vedeți un simbol oval de identificare pe ambalaj, acesta să știți că atestă din pacate că ingredientele nu provin de la porci crescuți în România.
Deși nu există statistici oficiale privind consumul de mici în România, ARC estimează că anual sunt consumați aproximativ 200-250 de milioane de mici, adică aproximativ 20.000 de tone. Dana Tănase afirmă că prețul micilor pe piața locală reflectă inflația semnificativă observată în ultimul an.
Originea numelui „mici” și istoria acestui produs
Originea numelui „mici” se plasează undeva între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la restaurantul Iordache (cunoscut și sub numele de „La o idee”). Acesta se afla pe Strada Covaci nr. 3, în centrul vechi al orașului Bucuresti.
Localul era frecventat de elitele literare, politice, diplomatice, militare, jurnalistice și artistice ale Bucureștiului. Se spune deci că poetul și jurnalistul Nicolae T. Orășanu a avut o inspirație umoristico-gastronomică și a creat un meniu original. A denumit astfel preparatele și băuturile în stilul său jucăuș, care a fost ulterior consemnat de memorialistul Constantin Bacalbașa în lista de feluri „à la Orășanu”.
Într-o seară, un numărul mare de clienți flămânzi au copleșit localul și astfel s-a creat haos. Pentru că totusis s-au epuizat mațele din care se fabricau cârnații, proprietarul restaurantului Iordache a fost nevoit să găsească o soluție inedită.
Astfel el a decis să gătească „patricienii” (cum le numea Orășanu pe cârnații mari) fără înveliș, dar într-o dimensiune mai mică. Iordache a adăugat deci în amestec și condimente precum chimen, cimbru, piper, bicarbonat de sodiu și salpetru.
De atunci, aceștia au devenit specialitatea casei și au primit numele de „mici”, după ce au fost descoperiți de jurnalistul Orășanu. În ciuda provocărilor economice și a fluctuațiilor prețurilor, tradiția consumului de mici în România continuă să se mențină și chiar să crească.
Această creștere înregistrată înainte de mini-vacanța de 1 Mai demonstrează că românii rămân fideli în continuare produselor tradiționale. Ba mai mult, aceștia se pregătesc deja temeinic pentru a se bucura din plin de acest simbol gastronomic.
