Evenimente

Generația tânără și literatura scrisă de femei

Generația tânără și literatura scrisă de femei

Festivalul Egalității de Gen organizat de Asociația A.L.E.G., s-a realizat și în context pandemic cu ajutorul platformei Zoom din motive evidente de precauție. Ediția cu numărul XV din acest an s-a desfășurat în perioada 21-24 octombrie. A inclus diverse evenimente printre care discuții cu psihologi pe temele cele mai problematice ale prezentului. Una dintre discuțiile relevante a fost cea despre redefinirea masculinității în conformitate cu emanciparea masculină și cea feminină.

Unul dintre evenimentele la care am participat activ ca invitată, Generația tânără și literatura scrisă de femei, a avut loc vineri, 23. octombrie live și a durat o oră începând de la 16:00. O discuție moderată de Alexandra Turcu (membră în echipa de organizare a Premiilor Sofia Nădejde Pentru Literatură Scrisă de Femei și nominalizate la Premiile Sofia Nădejde: Gabriela Feceoru și Valentina Șcerbani, alături de noi a fost și Raluca Miritoiu, fondatoarea Wednesday Book Club. 

Au existat întrebări venite de la organizatori menite să ne ajute în conversația pe care urma să o purtăm. Și anume: Care este rolul și locul scriitoarelor în literatura română? Cum este să răzbești într-o literatură a bărbaților și de ce contează că femeile lipsesc din programa școlară? Cum se raportează cititorii la operele scrise de femei? Dar la literatura feministă?; Cum este să fii autoare în România zilelor noastre? Cât de ușor/greu este să publici o carte? Care este procesul pe care trebuie să îl parcurgi pentru a ajunge pe rafturile librăriilor?; Mai există cercuri de lectură? Cum funcționează acum (dar și înainte de pandemie?).

Evident că sunt dispusă să vă ofer și inside-uri din chatul comun cu scriitoarele Alexandra Turcu și Valentina Șcerbani cu puțin timp înaintea evenimentului. Ne preocupa percepția literaturii scrise de femei, este clar o problemă pentru rezolvarea căreia milităm fiecare dintre noi, ne-am oferit link-uri utile pentru pregătirea în vederea problematizării din cadrul evenimentului. Am discutat foarte familiar și am sărit puțin și la cărțile pentru copii, cărți care uneori nu întrunesc calitățile etice pe care ni le-am dori, că poveștile pentru copii introduse în librării conțin majoritar personaje albe. Că fii și fiicele noastre nu vor ști să înțeleagă diversitatea rasială și diversele porturi în cazul în care nu schimbăm paradigma story-urilor românești și că riscăm să perpetuăm marginalizarea. Aici Alexandra Turcu mi-a sugerat să achiziționez Povestea kendamei pierdute de Adina Rosetti, având un personaj de etnie romă.

Am intrat la ora propusă pe 23.10.2020 live să răspundem la întrebările care s-au mai dezbătut în emisiunile televizate. Alexandra Turcu ne-a întrebat despre cenaclurile la care participăm, despre vizibilitatea cărților noastre pe piața de carte, despre recenzarea cărților scrise de femei, despre inexistența operelor scrise de femei în manualele școlare. Sacrilegiu, blasfemie și comentarii feministe pentru bac o dezbatere încărcată pe Youtube înregistrată pe Zoom, moderată de Mihaela Michailov, cuprinde de asemenea feministe care au studiat programa de la Bacalaureat, au recitit cărțile din programă, toate de autori de gen masculin, propunând o paradigmă de critică feministă și interpretări din unghi feminist. Laura Sandu; Oana Uiorean; Tudorina Mihai; Carolina Vozian; Mădălina Brândușe dar și Ioana Chițu, sunt protagoniste ale acestei discuții unde se vorbește despre toxicitatea operelor propuse pentru bac, opere pe care generațiile de elevi trebuie să le studieze și că programa de limba și literatura română nu s-a schimbat în ultimii 30 de ani.

Prezentul este exclus din manuale, la fel și operele scrise de femei. Aceste opere propagă violența de gen și chiar feminicidul ca normalitate a zonelor rurale (vezi Moara cu noroc), nu sunt explicate contextual aceste opere și marea problemă este că elevii de liceu ar putea internaliza violența și ideile misogine, patriarhatul, precum și ideea că poziția femeii în societate ar trebui să fie aceea din biserică, a doua, femeia care nu are voie să intre în altar, care își acoperă capul și în general care nu vorbește în fața altor indivizi, persecutată, supusă și răbdătoare, ascultătoare și fără drept de proprietate.

Pregătindu-mă pentru această ediție (extrem de relevantă pentru școlile românești, dar pentru societatea românească în general, așa cum am spus, este o onoare să pot participa la o discuție care mută ideile individuale în spațiul public și sunt idei care pot schimba cursul educației din România), am descoperit că manualele sunt digitalizate în timpul pandemiei până la clasa a VIII-a inclusiv, cele de liceu, nu.

Am spus în timpul ediției că aceasta este o formă de sabotaj a transparenței și că manualele de liceu sunt foarte importante. Am descoperit un manual de clasa a VIII-a de Limba și literaratura română coordonat de o echipă de specialiști formată din: Florentina Sânmihăian; Sofia Dobra; Monica Halaszi; Anca Davidoiu-Roman și Horia Corcheș. Acest manual a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin ordinul de ministru nr. 5566/15.09.2020. Conține două opere ale unor autoare românce contemporane, Platanos de Doina Ruști și Controverse de Nina Cassian.

Valentina Șcerbani spune că și în Moldova situația este aceeași. Alexandra Turcu întreba cum am putea schimba lucrul acesta. Raluca Miritoiu spunea că Book Club-ul a început odată cu dorința sa de a-și împărtăși opiniile vizavi de cărțile pe care le citește. Și că Book Club-ul a venit ca o necesitate în acest sens. Nu și-au propus să citească neapărat literatura scrisă de femei, dar au descoperit-o împreună în cadrul acesta organizat. Se arăta fascinată de Americana, cartea Chimamandei Ngozi Adichie. Valentina spunea că ar trebui să citim cărțile scrise de femei, că femeile ar trebui să se recomande una pe alta. Cărțile femeilor să existe în librării. Să poată fi vizibile și accesate lesne.

Despre premii, festivaluri și cenaclurile literare am luat cuvântul și am spus că de la Târgu Mureș nu se vede chiar fericit peisajul, în sensul că pare că premiați sunt doar autorii de gen masculin, să luăm cazul Bac-Fest, 2018, în urma căruia de fapt au fost inițiate și Premiile Sofia Nădejde (aici Alexandra Turcu a adăugat că Premiile Sofia Nădejde sunt o inițiativă a scriitoarei Elena Vlădăreanu, funcționând acum cu sprijinul Asociației Art No More la invitația Elenei s-a alăturat Alexandra, Corina Sabău, artista Liliana Basarab și apoi în anul următor Cătălina Vladislav), festivalurile sunt organizate cu prezență masculină în proporție de 90% și uneori 100% și cenaclurile literare funcționează după aceleași criterii.

Credem împreună, însă că Premiile Sofia Nădejde au adus femeile într-o lumină anume și că au reașezat, sau chiar așezat pe harta literaturii române, ocupată până nu demult de literatura bărbaților, acum și literatura scrisă de femei. Au existat rumori și mai există privitor la segregare, așa cum a fost înțeleasă inițiativa, dar credem că în timp România va înțelege adevărata valoare a acestor premii și ideea de egalitate de gen și de șanse. Că munca de creație a femeilor este la fel de importantă și de relevantă precum cea a bărbaților. Pentru că așa cum am zis în cadrul discuției rațiunea nu are gen, iar ideile se nasc din rațiune, astfel că nu putem justifica logic lipsa autoarelor din manuale.

Și ca să o parafrazăm pe Mary Wollstonecraft, o filosoafă din secolul 18, excluzând autoarele din manuale, trebuie să avem în vedere că excludem jumătate din scriitorii români de la dreptul de a educa elevi studiind operele lor și acesta este un lucru greșit pentru că excluderea nu se întâmplă din motive calitative, ci ca o reacție de repugnă față de genul feminin. Este un semnal de alarmă pentru România secolului 21 și invităm cititorii, elevii, profesorii, specialiștii în filologie să conștientizeze că nu este drept ca femeile să aibă dreptul de a vota, de a se educa, de a scrie, dar nu și de a fi studiate operele lor. Cu alte cuvinte marginalizate doar pentru că sunt de gen feminin. Rațiunea nu are gen, iar argumentele nu sunt în favoarea celor care au creat programa și manualele școlare pentru licee propunând doar operele scrise de bărbați. Este o întâmplare? Este o tactică? Este un tip de educație modern? Este o rătăcire?

Asociația A.L.E.G. a dedicat o oră din cadrul Festivalului Egalității de Gen pentru a se vorbi despre literatura scrisă de femei. Dar o oră a fost prea puțin pentru protagonistele: Alexandra Turcu, Valentina Șcerbani, Gabriela Feceoru și Raluca Miritoiu.

Află mai multe detalii și ajută-ne să dăm vestea mai departe distribuind acest eveniment, click aici