Pentru a închide deficitul bugetar, Guvernul are nevoie să identifice surse de economii în valoare de 20 de miliarde de lei. Însă, până în prezent, reducerile bugetelor ministerelor au totalizat doar trei miliarde de lei.
Liderii coaliției de guvernare trebuie să ia decizia privind suma pe care fiecare departament o va pierde astăzi, în încercarea de a asigura resursele necesare pentru a acoperi decalajul bugetar.
Măsurile adoptate de Guvern pentru economisirea a trei miliarde de lei
Documentele ministeriale indică o economie de aproape trei miliarde de lei, însă aceasta reprezintă de șapte ori mai puțin decât suma solicitată de Prim-ministrul țării. De asemenea, proiectele pentru anul 2023 sunt așteptate să fie afectate, conform surselor din coaliția aflată la guvernare, acestea fiind amânate până mai târziu în an sau chiar pentru anul următor.
Ministrul Afacerilor Interne a anunțat măsuri de reducere a cheltuielilor între 600 și 650 de milioane de lei, economii de200 de milioane de lei în costuri de produse și servicii, precum și renunțarea la 8.000 de locuri de muncă provenite din exteriorul companiei. Aceste decizii au condus la economii de trei miliarde de lei în bugetul alocat Ministerului Afacerilor Interne.
Departamentul de Proiecte Europene și Investiții a raportat o scădere a prețurilor produselor și serviciilor cu 6,5%, rezultând astfel în economii suplimentare. De asemenea, s-au realizat reduceri ale timpului și resurselor (gaz, cărți) consumate în cadrul acestui departament.
În ceea ce privește Ministerul Educației, echipa financiară nu a identificat cheltuieli inutile care să poată fi eliminate. Cu toate acestea, în acest context de restricții bugetare, este de așteptat ca și acest minister să contribuie la efortul de economisire până la urmă.
Impactul reducerilor asupra proiectelor și investițiilor
Ca urmare a deficitului de 20 de miliarde de lei și a măsurilor de austeritate luate de Guvern, proiectele și investițiile programate pentru anul 2023 vor suferi modificări semnificative. Amânarea unor proiecte până în a doua jumătate a anului sau chiar pentru anul următor va genera întârzieri în implementarea unor inițiative esențiale pentru dezvoltarea țării.
Pe termen scurt, aceste măsuri pot duce la un control mai riguros al cheltuielilor publice, dar pe termen lung, amânarea investițiilor și a proiectelor de infrastructură poate afecta creșterea economică și calitatea vieții cetățenilor.
Acoperirea deficitului de 20 de miliarde de lei reprezintă o provocare majoră pentru actuala coaliție guvernamentală. Pe lângă măsurile deja luate, se așteaptă identificarea unor noi soluții de finanțare alternative și eficiente, precum atragerea de investiții străine, eficientizarea cheltuielilor publice sau creșterea veniturilor fiscale.
