Într-o mișcare neașteptată, piața forței de muncă din România a primit din partea Guvernului o măsură fără precedent până acum pe meleagurile noastre. Guvernul a decis să deschidă porțile pentru un număr impresionant de 100.000 de lucrători străini în 2024.
Această decizie, anunțată recent de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), promite să aducă un suflu nou în economia țării dar și mai multă muniție celor de la AUR și SOS, care vor profita din plin de această poziție controversată.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.338 din 29 decembrie 2023, valul acesta masiv de muncitori vine să răspundă unei nevoi stringente: acoperirea deficitului de forță de muncă în sectoare cheie ale economiei românești.
Și când vorbim de sectoare cheie ne referim binențeles la forță de muncă necalificată, sau de munci grele precum agricultură, minerit ori construcții. Putem spune chiar că este vorba despre o manevră strategică foarte bună, menită să stimuleze creșterea economică și să prevină situațiile neplăcute în care străinii lucrează ilegal pe teritoriul țării.
Multe industrii din România se confruntă cu o lipsă acută de personal iar soluția pare să vină de dincolo de granițe. Cu acest nou contingent de lucrători, România se aliniază trendurilor globale, acceptând faptul că migrația forței de muncă este o realitate a lumii moderne.
Dar ce înseamnă asta pentru angajații români?
Evident, apar întrebări și îngrijorări. Specialiștii sunt de părere că această decizie poate fi o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, vine ca o gură de aer proaspăt pentru angajatori, care de mult timp se plâng de lipsa candidaților calificați. Pe de altă parte, unii se tem că această mișcare ar putea pune presiune pe salariile românilor și ar putea crea noi provocări pe piața locală a muncii.
În comunicatul IGI, se menționează că această hotărâre are la bază considerente economice și sociale. Se pune accent pe prevenirea muncii ilegale și pe asigurarea unui echilibru între cererea și oferta de pe piața forței de muncă.
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a anunțat că România va permite admiterea a 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă în anul 2024. Această decizie reflectă necesitatea de a susține sectoarele economice cu deficit de forță de muncă.
Cu toate acestea, sunt voci care ridică semne de întrebare referitor la integrarea acestor lucrători în societatea românească și la impactul lor cultural.
Un aspect interesant al acestei decizii este modul în care va fi gestionat acest proces. Contingentul de lucrători străini va fi stabilit anual printr-o hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Astfel, fiecare an aduce posibilitatea ajustării numărului de muncitori admiși, în funcție de dinamica pieței și de evoluția economică a țării.
Pentru mulți români, acest anunț vine cu un mix de controversă și reticență. Pe de o parte, există optimismul că acești lucrători vor umple golurile din economie și vor contribui la dezvoltarea țării. Pe de altă parte, preocupările legate de competiție pe piața muncii și integrarea culturală rămân subiecte fierbinți de dezbatere.
Decizia de a permite intrarea a 100.000 de lucrători străini pe piața muncii românești în 2024 este un pas îndrăzneț și posibil un punct de cotitură pentru economia țării. Rămâne de văzut cum va fi gestionată această schimbare și care vor fi efectele pe termen lung, atât pentru economie, cât și pentru societatea românească.
Deocamdată partidele de dreapta își freacă mâinile.
Care este statutul actual al imigranților în România
Să ne întoarcem puțin în 2020, când, chiar și în vâltoarea pandemiei de Covid-19, România a menținut un nivel de 30.000 de lucrători străini admiși pe piața muncii. Dar lucrurile nu au stat chiar pe loc.
În 2021, deși pandemia și-a pus amprenta pe economie și restricțiile erau la ordinea zilei, numărul a scăzut ușor la 25.000. O mișcare prudentă, am putea spune, dar care nu a anticipat ce avea să urmeze.
În ciuda așteptărilor și restricțiilor, nevoile pieței de muncă au luat o întorsătură neașteptată. Dublarea numarului de muncitori la 50.000 nu a întârziat să apară. Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) vorbesc de la sine: în intervalul ianuarie – august 2021, nu mai puțin de 264.983 de locuri de muncă stăteau neocupate, așteptându-și candidații.
Și nu oricum, ci 50.924 dintre acestea erau declarate neocupate în mod repetat de angajatori, un semn clar că ceva trebuia să se schimbe.
Această creștere spectaculoasă a numărului de lucrători străini admiși în țară nu este doar o cifră pe hârtie. Și se pare că această tendință nu dă semne de oprire.
Așadar, decizia recentă de a permite un contingent de 100.000 de lucrători străini în 2024 nu pare deloc întâmplătoare. Ea se înscrie într-o tendință clară de creștere și adaptare la realitățile pieței.
