La data de 8 septembrie, Guvernul României a înaintat o cerere de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Prin această modificare, s-au adus aproape 70 de schimbări la măsurile inițial propuse. Una dintre cele mai notabile modificări este eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile. Inițial, acest plafon era menit să limiteze suma alocată pentru pensii, fiind parte a unei strategii de control fiscal.
În documentul inițial al PNRR, se menționa următorul aspect:
„Reforma presupune adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care va înlocui Legea 127/2019. Unul dintre obiectivele noii legislații este de a menține cheltuielile publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (2022-2070) la 9,4% din PIB, incluzând un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.
Noua formulă de calcul a pensiilor și focusul pe sustenabilitate fiscală
Cu eliminarea acestui plafon, noile reglementări pun accentul pe „cheltuieli sustenabile”, fără a menționa un procent anume din PIB. Astfel, Guvernul are o marjă mai mare de manevră pentru a ajusta nivelul pensiilor. Totuși, această flexibilitate nu înseamnă că cheltuielile vor crește în mod necontrolat.
Conform noii versiuni a PNRR, se introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile deja în plată, dar și pentru cele viitoare. În versiunea actuală a PNRR, se stipulează:
„Reforma presupune adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care va înlocui Legea 127/2019. Unul dintre obiectivele noii legislații este de a menține cheltuielile publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) sustenabile din punct de vedere fiscal pe termen lung (2022-2070)”.
În afară de modificările ce privesc cheltuielile cu pensiile, Guvernul României a renunțat și la patru investiții care fuseseră inițial incluse în plan. Aceste decizii arată o reorientare semnificativă a strategiei guvernamentale și pot avea implicații de amploare asupra bugetului de stat și asupra modului în care sunt distribuite resursele financiare.
