În România, 50% dintre elevi sunt semianalfabeți, dar primesc burse de merit. Cum explică specialiștii acest lucru

Țara noastră a ajuns rușinea Europei, în condițiile în care în școli sunt analfabeți funcțional care primesc bursă de merit. Acest lucru reiese dintr-un bilanț oficial al Băncii Mondiale, care a constatat că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit.

România, țara în care analfabeții primesc burse

Problema este că sunt elevi care învață foarte bine și care primesc același sprijin ca acei elevi care vânează note și nu le primesc pe merit. Nu doar odată au existat situații în care s-a demonstrat ușor că analfabeții funcționali sunt în număr din ce în ce mai mare. Elevii cu medii mai mari de 8,50 își cer drepturile în stradă. Aceștia anunță că vor protesta zile la rând, după ce Ministerul Educației le-a mărit bursele de merit din semestrul al doilea, însă a schimbat și criteriile de acordare a lor, deoarece numărul beneficiarilor este mai mare decât în alți ani, iar România are mai mulți analfabeți decât premianți.

În anul 2020, conform Ministerului Educației, în România erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50. Totul s-a schimbat rapid. Un singur an mai târziu numărul mediilor bune a crescut peste măsură. Sunt 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50.

Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, dar mai ales orgoliu. Despre acest lucru a vorbit Cătălian Ifrim, reprezentant al Consiliului Național al Elevilor.

„Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate”, a completat Cătălina Ifrim.

Profesorii recunosc că de când s-au mutat în online au dat 10 mult mai ușor, iar elevii nu au mai fost evaluați așa cum era corect. Din această cauză, modul în care se desfășoară procesul instructiv educativ a schimbat percepțiile elevilor, iar rezultatele acestora au devenit tot mai slabe. O altă problemă o reprezintă și părinții care țin foarte mult cont de notele elevilor, nu de rezultatele reale ale acestora.

„Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte… Deja se vede diferența”, a conchis Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab, conform sursei citate.

Acum, România este țara care reușește să uimească din nou, fiind statul cu aproximativ 50% analfabeți funcționali, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Așadar, aici se găsesc ori elevi care nu știu să scrie și să citească, ori elevi care iau note de 9 și 10. Acest lucru se poate observa și din examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație consideră că trebuie să se facă rapid schimbări.

De cele mai multe ori, sociologii susțin că nota 10 luată în foarte multe școli nu înseamnă că elevul e merituos, ci doar că sistemul de evaluare este unul care are nevoie de îmbunătățiri. Spre exemplu, în mediul rural, nota 10 se obține de 3 ori mai ușor față de mediul urban, iar atunci când elevii trec la un nivel de învățământ superior, ei întâmpină grave probleme.

Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație a vorbit despre această situație. El este de părere că în instituțiile de învățământ este nevoie de descriptori speciali.

„Îți trebuie niște descriptori care să zică: ok, cu multe greșeli, cu mult ajutor și pe texte scurte, el e capabil să facă un rezumat. Asta e pentru 5. Dacă greșelile sunt mai puține și textele mai lungi, asta e pentru 6. Dacă deja e mai puțin ajutor din partea profilor e pentru 7”, a completat Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație.

Până în acel moment, ministrul Educației este de părere că există o singură soluție pentru a încuraja performanța. Acesta consideră că trebuie să se facă diferența între elevii care învață foarte bine și cei care sunt doar în fugă după note.

„Propun ca primii trei din fiecare clasă cu condiția să nu fie sub nota 9 (pentru bursa de merit – n.r.). Pentru că altfel avem clase cu 33 elevi din 35 care au avut 10. Cum faci diferențierea?!”, a completat Sorin Cîmpeanu.

Recomandări autor