În lumea fiscalității, lucrurile se mișcă uneori mai repede decât am dori. Astfel, ne-am trezit cu o veste de proporții: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o problemă de dimensiuni apreciabile. Și nu ne referim doar la demisia recentă a șefului ANAF, Lucian Heiuș, ci la o „gaură” în buget de aproape 9 miliarde de lei în primele cinci luni din acest an.
Dezvăluiri despre cifre dar și motivele care au dus la dezastru
Diferența dintre cât a estimat că va încasa și cât a încasat efectiv ANAF este una destul de mare. Și dacă tendința se menține, gaura pe tot anul ar putea fi de aproximativ 22 miliarde lei. Acest fapt nu face altceva decât să ne ridice mai multe semne de întrebare.
Inițial, guvernul a anunțat o lipsă la bugetul de stat de dimensiuni similare. „Cifrele au fost prezentate de Lucian Heiuș, fostul șef ANAF, care și-a anunțat ieri seară demisia din funcție”. Prin urmare, oamenii își pun întrebarea: ce s-a întâmplat de fapt? Unde este problema?
Cea mai mare gaură, de 8,5 miliarde de lei, provine din zona marilor contribuabili, aceeași pe care premierul Ciucă i-a somat „să își plătească datoriile”. Consultanții fiscali au o opinie clară: nu este vorba de faptul că marile companii nu și-au plătit contribuțiile, ci de faptul că estimarea ANAF de la început de an a fost greșită.
Venituri în scădere, semnale de alarmă?
Problema pare să fie mai ales la companiile din energie, care nu au mai înregistrat profiturile de anul trecut și nu au mai plătit taxe excepționale pe aceste profituri.
Și ca să fie și mai complicat, Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară la patru luni din an, care arată că veniturile nete ale guvernului din TVA, cea mai importantă taxă, s-au prăbușit în aprilie.
Dacă în primele trei luni din an, încasările din TVA creșteau cu 9%, o creștere oricum sub inflație și creșterea consumului, în aprilie încasările din TVA au fost de 7 miliarde de lei, mai mici cu 14% față de aprilie 2022. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care inflația este în continuare de două cifre și vânzările cu amănuntul cresc cu 5% pe volum, deci fără a lua în calcul și inflația.
Situația actuală este una complicată, iar problemele evidente ale ANAF arată că există nevoie de măsuri rapide și eficiente. Cine va fi următorul șef al Agenției? Care va fi planul său de acțiune? Cum va fi gestionată această criză? Acestea sunt întrebări care își așteaptă răspunsurile în perioada următoare.
