Conform noilor informații legate de sistemul de pensii din România, mulți dintre cetățenii care au contribuit cu sume considerabile de-a lungul anilor se confruntă cu venituri de pensie neașteptat de mici.
Modul în care sunt gestionate aceste contribuții ridică semne de întrebare și generează nemulțumire în rândul populației.
Un cetățean român care lucrează timp de 35 de ani înregistrează o contribuție medie de 652.000 de lei la sistemul de pensii. Cu toate acestea, în ciuda acestor contribuții considerabile, majoritatea pensionarilor descoperă că primesc doar între 40%-50% din ultimul salariu pe care l-au avut înainte de pensionare.
Acest decalaj major se datorează modului în care sunt utilizate aceste contribuții. În loc să fie direcționate în mod specific spre sistemul de pensii, 25% din salariul brut reținut de ANAF este transferat în bugetul consolidat al statului. Acesta finanțează diverse cheltuieli guvernamentale, inclusiv proiecte de investiții. În această lumină, economistul Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, a descris sistemul de pensii românesc ca fiind o „schemă Ponzi finanțată de stat”.
Este necesar să ținem cont și de speranța de viață în România, care este în medie de 75 de ani. Astfel, pentru mulți pensionari, sumele primite ca pensie pe parcursul anilor rămân sub nivelul total al contribuțiilor făcute în timpul vieții active.
Ce aduce noua lege a pensiilor?
Schimbări semnificative sunt în viziunea legiuitorilor, astfel încât sistemul de pensii să fie mai echitabil și adaptat realităților economice și sociale. Una dintre aceste modificări este aceea că pensia minimă va fi de 40% din salariul minim brut, aceasta crescând cu 1% pentru fiecare an de muncă suplimentar.
Legislația introduce o diferențiere între persoanele care au contribuit la pensii pentru o perioadă între 10 și 15 ani și cele care au o vechime de peste 15 ani. Astfel, aceștia din urmă vor beneficia de o pensie minimă de 45% din salariul minim brut, cu adăugarea a 1% pentru fiecare an suplimentar.
Acest sistem gradat pare să încerce să ofere un echilibru și să răsplătească pe cei care au contribuit mai mult la sistemul de pensii. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să abordeze în mod eficient problemele sistemului de pensii din România și să alinieze beneficiile cu așteptările contribuabililor.
