Președintele Klaus Iohannis a ieșit public cu noi declarații, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Șeful statului a vorbit despre întrunirea în care a fost analizată situația tensionată de la granița cu Ucraina. Conform lui Iohannis, România trebuie să se asigure că este pregătită pentru orice scenariu posibil care ar putea apărea și pe viitor.
Iohannis, primele declarații după întrunirea CSAT
Necesitatea întrunirii a fost una foarte mare, după ce Rusia a cerut oficial ca trupele NATO să se retragă din România și din Ucraina. Ministerul de Externe a transmis că nu se poate lua în calcul o astfel de cerință, deoarece NATO nu se va retrage niciodată din cele două state.
„Am încheiat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care am abordat situația de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre și de pe Flancul Estic al NATO. De asemenea, am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienței României. Astăzi am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”, a transmis Klaus Iohannis.
Conform președintelui, criza de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, ci duce direct la securitatea regională la Marea Neagră, fiind vorba despre securitatea spațiului euroatlantic. Din acest motiv, toate țările membre NATO trebuie să dea dovadă de unitate, iar statele membre NATO și OSCE să coopereze permanent.
Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea de la nivel internațional. Mai mult, deciziile luate de Rusia în ultimele zile scot la iveală șansa de a se folosi forța împotriva Ucrainei, deși rușii știu că ar exista urmări foarte mari.
„De asemenea, acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate. În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării și aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție.
Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei”, mai completează Klaus Iohannis.
NATO nu se va retrage din România
Rusia a cerut clar ca NATO să se retragă din România, însă o astfel de cerere nu poate fi luată în considerare. Președintele Iohannis a mai confirmat faptul că a transmis rușilor îngrijorările pe care țara le are. Klaus Iohannis a vorbit și despre faptul că este nevoie ca restul țărilor să fie alături de România în acest demers comun de consolidare a păcii.
„Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional. Totodată, reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora”, a mai completat Iohannis.
Criza actuală dă dovadă, încă odată, dacă mai era nevoie, de faptul că este mare nevoie de consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, mai ales în România. Aceasta este importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea întregii Alianțe. NATO are ca scop în acest ca scop luarea unor măsuri pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est pentru a elimina riscurile și amenințările de securitate care au crescut în această regiune strategică.
Președintele Iohannis a mai anunțat că vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege care fac referire directă la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Tot în acest context, șeful Statului Major a prezentat astăzi în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării un plan de măsuri care sprijină continuarea planurilor deja existente, stabilite alături de NATO. Planul a fost aprobat de CSAT.
„Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a încheiat Klaus Iohannis.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Carmen Harra, predicții cutremurătoare pentru 2025! Război iminent și un nou președinte
Recomandări autor
- Elisaveta Săvoiu. Eroina din Argeș cunoscută ca „Vitoria Lipan”. A plecat la război, în căutarea ostașului pierdut
- 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
- Un suflet de copil stă în mâinile noastre. Împreună pentru Sasha putem fi îngeri păzitori
- Marin Sorescu – de la „Singur între poeți”, la un scriitor prodigios, renumit la nivel internațional
- Când jurnalismul își cere tributul, viața e doar o clepsidră de clipiri