Istorie

Ion Mincu. Părintele arhitecturii moderne din România

Ion Mincu. Părintele arhitecturii moderne din România

Unii îl numesc tatăl arhitecturii românești moderne, în timp ce alții spun că a fost fondatorul școlii românești de arhitectură. Acest lucru arată că Ion Mincu a fost și va rămâne unul dintre cei mai importanți arhitecți români. A promovat un stil românesc în arhitectura locală și a format generația de arhitecți din prima parte a secolului XX. O importantă instituție academică este numită acum după el – Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București. Lucrările sale au fost o sursă de inspirație pentru mulți alți arhitecți români ai secolului trecut și încă îi inspiră pe tinerii care urmează acest drum.

Formare

Născut la Focșani în 1852, tânărul Ion Mincu a studiat la Liceul Unirea din orașul natal până în 1871, după care a primit diploma de inginer la Școala Națională de Poduri și Drumuri din București, pe care a absolvit-o în 1875. Următorul său pas a fost să meargă la Paris unde a urmat cursurile Școlii Naționale de Arte Plastice sub îndrumarea profesorilor Refny de Louanges și Jules Guadet. A primit astfel a doua diplomă, cea de arhitect. La Paris, a fost coleg cu alți arhitecți români precum George Sterian, Ion N. Socolescu și Alexandru Săvulescu. La Paris a fost remarcat și pentru talentul său de arhitect, fiind distins cu Premiul Societății Centrale a Arhitecților Francezi în 1883.

Întorcându-se acasă, Ion Mincu a început să proiecteze primele sale lucrări, a contribuit la înființarea Școlii de Arhitectură a Societății Române de Arhitecți și a început să predea. Timp de 14 ani, până în 1912, a fost și profesor la atelierul de proiecte al Școlii Naționale de Arhitectură, apoi la Școala Superioară de Arhitectură din București. A fost și președinte al Societății de Arhitecți din România între 1903 și 1912. Anterior, timp de patru ani, până în 1899, Ion Mincu a fost deputat în Parlamentul României.

Arhitectura neoromânească

Ion Mincu a murit cu șase ani înainte de Marea Unire din 1918, dar a rămas în istorie ca unul dintre pionierii arhitecturii moderne a României. A promovat un stil românesc în arhitectură, inspirat în principal din elemente specifice românești, stil cunoscut și sub numele de arhitectură neoromânească. Acest nou stil de arhitectură combină în principal elemente de arhitectură rurală, arhitectură românească veche și design bisericesc.

Lucrări arhitecturale proiectate de Ion Mincu

Unele dintre cele mai importante lucrări arhitecturale proiectate de Ion Mincu în București sunt Casa Lahovari, Bufetul de pe drumul Kiseleff, Casa Nicolae Petrașcu din Piața Romană și Școala Centrală de Fete. Mincu a restaurat, de asemenea, Biserica Stavropoleos și Casa Vernescu din București, a participat la renovarea Casei Monteoru, a proiectat unele dintre mormintele din Cimitirul Bellu și a decorat interiorul Palatului Justiției. Proiecte importante ale arhitecturii lui Ion Mincu se găsesc și în alte orașe din România. Printre acestea se numără Vila Robescu din Sinaia (1897), cu ornamente specifice conacelor fortificate românești din regiunea Olteniei (cunoscută sub numele de „cule”), Palatul Administrativ din Galați (1905-1906) și Palatul Băncii Comerciale din Craiova (început în 1906 și finalizat în 1916 de C. Iotzu).

Școala Centrală de Fete

Universitatea de Arhitectură îi poartă numele  

În semn de recunoaștere a contribuțiilor extraordinare aduse de Ion Mincu la Școala Română de Arhitectură și în domeniul arhitecturii în ansamblu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București îi poartă numele din 1953. Aceasta este cea mai veche instituție de acest gen din România, și principala  instituție universitară de stat dedicată formării specialiștilor în domeniu. În 2012, Ion Mincu a fost declarat post-mortem membru al Academiei Române. Astăzi, o stradă din București îi poartă numele. Strada Arhitect Ion Mincu leagă Bulevardul Ion Mihalache de Bulevardul Aviatorilor.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București