Monden > Diverse > Opinii > ÎPS Teodosie nu poate justifica lipsa femeilor-lideri din peisajul ortodox
Opinii

ÎPS Teodosie nu poate justifica lipsa femeilor-lideri din peisajul ortodox

ÎPS Teodosie nu poate justifica lipsa femeilor-lideri din peisajul ortodox
Sursa imagine: ziare.com

DIGI24.RO publică în 07.05.2021 la 13:04 declarația șocantă a Înalt Prea Sfințitului Teodosie. Am ascultat-o cu volumul ridicat ca să mă asigur că înțeleg corect tot ceea ce spune privitor la „motivul pentru care femeia nu are roluri importante în biserică” și am aflat că „ține de „condiția slăbiciunilor sale”. ”

De asemenea:„Arhiepiscopul Tomisului susține că femeia se face vinovată de păcat și că, „dacă nu păcătuia, nu ar fi născut în dureri”. „Nu este discriminare, este vorba de statutul bărbatului şi al femeii. Sigur că nicio femeie nu poate fi preot şi atunci e discriminare? De ce? Pentru că aceasta este condiţia ei. Ea nu poate fi perpetuu într-o rugăciune, pentru că are condiţia slăbiciunilor sale. Cum să fie discriminare? Aceasta este femeia. Ea a început păcatul. Dacă nu păcătuia, nu ar fi născut în dureri”, a declarat IPS Teodosie.”

În 1994 Anca Manolache publică lucrarea „Problematica femenină în biserica lui Hristos” la Editura Mitropoliei Banatului, de atunci de fapt începe această discuție reluată de IPS Teodosie și de atunci capii bisericii române ortodoxe sunt invitați la discuția despre poziția femeii în Biserica Ortodoxă Română. Și în cartea Ancăi Manolache se discută problema scurgerilor lunare – menstruație (la asta se referă și IPS Teodosie când spune despre slăbiciuni). Ce este interesant, este că sângele scurs la naștere este conotat ca fiind izbăvitor, iar sângele lunar menstrual este conotat ca fiind marcaj al păcatului primordial. Așa că și Anca Manolache observă această dihotomie/ dualitate în interpretarea Bisericii Ortodoxe Române a menstruației. Biblia nu este o carte actualizată. Între timp lumea a evoluat. Femeile au demonstrat că au capacitatea de a ocupa funcții de conducere. Iar Biserica Ortodoxă Română nu poate justifica lipsa femeilor-lideri din peisajul ortodox. O femeie în continuare nu poate deveni preoteasă, iar bărbatul în continuare poate și este chemat să devină preot.  Niciodată niciunde sexul/ genul nu este un criteriu în ocuparea unei funcții. Sexul nu recomandă privilegiile. Sexul este o identificare personală, sau biologică. Din punct de vedere biologic femeia este aptă să fie preoteasă „nu se poate” nu este un argument destul de solid, de aceea, cred eu că IPS Teodosie va trebui să revină la masa discuțiilor. Este discriminare! Mai e loc de întrebare?

Rămânem în sfera teologică și facem trimitere la Vindecarea femeii cu scurgere de sânge, una dintre minunile lui Iisus și care se află în Evanghelia după Matei (9:20-22): „9:20 Și iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi și s-a atins de poala hainei Lui.9:21Căci își zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui. 9:22 Isus S-a întors, a văzut-o și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit.”. Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.” iar această minune se repetă narată în Marcu (5:25-34) și Luca (8:43-48). Cu alte cuvinte ni se revelează Isus, bărbatul cu puteri de vindecare și care nu socotește femeia ca fiind în „slăbiciunile sale” de ignorat. Probabil că ar fi avut puterea să o asmută și să o lase să zacă într-o baltă de sânge și eventual să îi ceară la modul absurd la care biserica le cere femeilor azi să revină atunci când este curată. Dar Isus a demonstrat empatie, milă, egalitate, dorință de vindecare a femeii, dorința de a o ridica din starea sa de scurgere, de a înălța și de a o elibera după 12 ani de suferință. Asta demonstrează că Isus nu este discriminator, nu este singurul caz de femeie în dreptul căreia săvârșește un miracol, dar este exemplul elocvent că figura centrală a creștinismului nu a îndemnat niciodată la desconsiderarea femeilor și devalorizarea lor.

Afirmația lui IPS Teodosie vine la pachet cu demonstrația necunoșterii funcționării femeii și a abilităților feminine. Vine la pachet cu un NU îndreptat pe scara ierarhică a BOR în dreptul femeilor. Căci creștinismul este susținut de femei binefăcătoare, dar tăcute, care nu au un spațiu de expunere a cuvântului biblic și nu au dreptul de a predica și de a formula opinii în biserică de la altar. În primul rând femeile nici nu intră în altar tot motivat de scurgerile lunare (menstruația – „slăbiciunea” – „spurcăciunea”). Doar bărbații intră în altar. Cadrul masculin este perfect creat și dedicat. Ca și cum cuvintele divine aparțin strict bărbaților și numai ei ar avea credibilitate în fața lui Dumnezeu. Constatăm odată cu această ieșire în spațiul public a lui IPS Teodosie și declarația sa că realitatea BOR nu este și realitatea mundană. Că o lume invadată de simboluri și interpretări arhaice ale unei cărți-de acord, sfântă, dar o carte. Alături de această carte au apărut studii, nu poți fi complet orb, complet ignorant la discuțiile inițiate de-a lungul timpului în sensul dialogului referitor la poziția femeii în biserica lui Hristos. Dacă este femeia celebrată așa cum ni se transmite prin argumentul Maicii Domnului, atunci am vrea să o vedem și noi prin instituirea dreptului de a predica indiferent de gen. Dar e clar că Arhiepiscopul Tomisului nu e de acord că bărbatul și femeia sunt pe picior de egalitate în fața Domnului. Opiniile personale, domnule ÎPS Teodosie, nedocumentate științific și nici măcar teologic, nu pot deveni statement-uri. Astăzi mai mult ca oricând suntem gata să vă chestionăm și să vă invităm să concepeți argumente pentru care femeia a fost atât de mulți ani redusă la tăcere în biserică și să vă cereți scuze public pentru că și astăzi femeia este lăsată să fie pe un loc inferior neocupând un loc în altar, deși în plan divin femeia a fost un gând principal.

Într-o smerită smerenie, în mod normal v-ați întreba: dar cine sunt eu să fiu bărbatul cuvântător și să nu fiu de acord că și o femeie poate face tot ce fac și eu? Dar smerenia nu vine cu funcția, portul, barba. Ca femeie credincioasă, cred într-un singur adevăr, acela e Isus Hristos, cred în modelul cristic nediscriminator și pot să recunosc asta public fără să pun în dreptul cuiva bățul păcatului, pentru că Hristos nu a venit pentru cei drepți, a venit pentru cei păcătoși, a murit și a înviat, pentru oameni, femei și bărbați, filosofia only men nu a fost filosofia cristică a lui Isus din biblia pe care o am eu (Traducerea Dumitru Cornilescu, Asociația Biblică Română „Casa Bibliei”, 2012). Să fim atenți la liderii creștinismului, cine nu a dezbrăcat haina de aur? Cine nu admite iubirea de semeni? Cine nu binecuvântează egalitatea? De ce? Misoginie? Teama de concurență?

Declarația lui ÎPS Teodosie aici!