A fost înființat recent pe facebook grupul privat online de sprijin reciproc: Mame singure care se ajută între ele. Anumite probleme ale mamelor singure țin și de o percepție elitistă bazată pe excludere și marginalizare, la nivel micro. La nivel macro femeile care au familii monoparentale sunt în toate discursurile agendelor politice alăturate segmentului de marginali, poziționate strategic în fragmentul dedicat persoanelor cu nevoi speciale/ handicap. Dar ele nu beneficiază din partea statului de vreo susținere deosebită pentru creșterea copilului/ copiilor de care se ocupă în mod exclusiv și aceasta este deja o problemă națională de trecut pe lista discuțiilor politice privind drepturile copiilor și ale femeilor și șansele lor reale la o viață echilibrată.
Mame singure care se ajută între ele – este un proiect răsărit din gândul luminos-progresist al Isabellei că mamele singure nu ar trebui să fie stigmatizate, ci ajutate să evolueze și să își crească proprii copii la fel ca toți ceilalți oameni. La deschiderea grupului, prima postare a Isabellei a fost foarte fermă și încurajatoare:
„Bună dimineața, doamne frumoase! Am creat acest grup în încercarea de a ne ajuta între noi și a ne face viața mai ușoară. Pentru că avem nevoie de asta și merităm asta. Personal, am făcut tot felul de lucruri grele de-a lungul timpului, și nu mă îndoiesc că și voi, dar să cresc un copil singură a fost și e mai greu decât orice. Cu atât mai mult în România, unde avem un sistem social care lasă de dorit, salarii mici, dar și multe prejudecăți și lipsă de empatie — de la oameni apropiați și până la străini. Apreciez foarte mult puterea unei mame și mi se pare că copiii noștri ne fac mult mai eficiente decât am crezut vreodată că vom fi. De asemenea, cred că o mamă nu primește niciodată DESTUL ajutor — mereu e loc de încă puțin. Putem începe să (ne) oferim și să primim acest „încă puțin ajutor” în grupul de față și să vedem cât de departe putem ajunge cu el. Am câteva idei privind dezvoltarea comunității și probabil vom contura multe altele împreună. Pentru moment însă, ce trebuie să facem e să invităm fiecare în grup și alte mame ca noi, care-și cresc copiii singure. Avem nevoie să ne strângem cât mai multe, apoi să ne cunoaștem mai bine și să ne organizăm împreună. Vă mulțumesc că suntem toate aici Isa, mamă de Lara.”
Dincolo de feminismul manifestat teoretic (cărți de poeme, romane, teorie literară, traduceri, piese de teatru, muzică) ei bine, activismul implică și astfel de grupuri de suport social. Pentru că este prima treaptă spre recunoașterea că discursurile de elogiu pentru bărbații care dezertează de la familiile lor nu mai sunt pe ordinea de zi a scenei feminine contemporane, sau atunci când mai sunt, acestea marchează probabil anumite frici ale femeilor, sau se referă la anumite compromisuri, dar adevărul ar trebui cel mai probabil spus așa cum este, frust, așa cum a ales nu demult multe vedete au vorbit foarte realist despre această problemă actuală la nivel național. Fenomenul mamelor singure a căpătat amploare în ultimii ani. De multe ori femei fără sprijin și-au compromis cariera după o astfel de lovitură. Abandonul nu este o treabă simplă, multe femei trebuind să fie și mamă și tată în lipsa partenerului de viață, încercând să acopere golurile financiare, și pe cele emoționale, dar și lipsa fizică a figurii paterne.
Pentru a influența schimbările la nivel național și a semnala că există o problemă: mame singure lipsite de sprijin. Dacă femeile doresc să tragă un semnal de alarmă și să ajungă la cei care legiferează în România, atunci punctul de plecare, grupul Mame singure care se ajută între ele este începutul tuturor schimbărilor posibile, dacă vocile se vor centraliza aici, atunci împreună se vor putea impune și cere ceea ce este necesar pentru ca și ele să aibă o viață posibilă, o viață care nu se va termina din cauza greutăților insuportabile.
Sylvia Plath este exemplul cel mai răsunător în toată lumea. Poeta care a făcut să se vadă cel mai clar, că a fi mamă singură, abandonată, neajutorată, este calea sigură de a ucide o femeie împreună cu toate speranțele ei. Mitul „trăiește pentru copii” nu a funcționat și nu funcționează pentru femeile care nu au parte de sprijin în situații de viață de acest fel. La dizolvarea unei familii se pare că toate poeziile mor, acolo nu e loc de poezie, este nevoie mai ales de acțiune.
Proiectul Mame singure care se ajută între ele poate funcționa dacă ridicați mâna și recunoașteți că este greu zilnic. Greul poate deveni mai ușor dacă vă solidarizați împotriva stigmei și începeți să vă oferiți sprijinul reciproc. Dacă nu ați avut un trib al vostru până acum, acum aveți. Un trib mic de femei, unul care poate deveni mai mare și decisiv. Join in, get some fun, get out from some troubles! It is all up to you, girls! Sunteți așteaptate la ușa casei online Mame singure care se ajută între ele – cu ceai de lavandă și fursecuri.
Mame singure care se ajută între ele, aici!
