De-a lungul istoriei am auzit multe povești legate de criminali în serie. Multe dintre acestea sunt adevărate, însă o parte din ele sunt mai mult ficțiune, menite să atragă atenția asupra unei persoane sau a unui fapt. John Johnson este unul dintre oamenii a cărui poveste de viață a marcat o lume întreagă, crezându-se că, pentru a se răzbuna, a mâncat ficații celor care îi credea dușmanii lui, nu puțini la număr. Povestea este de fapt cu totul alta sau cel puțin așa susțin unii istorici.
John Jeremiah Garrison Johnston s-a născut pe 1 iulie 1824, în New Jersey. Foarte multe detalii despre familia sa și copilărie nu se cunosc, însă avem informații din timpul războiului mexico-american. A fost la bordul unei nave de luptă, chiar dacă nu avea vârsta legală pentru a face acest lucru. Povestea din marină este una extrem de scurtă: a lovit, intenționat sau nu, un ofițer, așa că a fugit din armată și a devenit dezertor. Pentru a-și pierde urma, și-a schimbat numele în John Johnson apoi a plecat în munți, în partea de vest. Era destul de greu să se ascundă, construcția sa fiind una solidă. S-a retras în munți, unde pare că și-a găsit locul, lucrând ca furnizor de lemne pentru construcția de bărci.
Noua lui casă era în Alder Gulch din Montana, acolo unde își găsise și o parteneră după gusturile sale. Viitoarea soție a lui John Johnson aparținea tribului de indieni Flathead și s-au mutat împreună într-o cabană de lemn construită chiar de el. Totul părea să decurgă perfect între ei, iar la scurt timp după mutarea împreună, tânăra soție rămâne însărcinată. Nimic nu părea să prevestească dezastrul care avea să aibă loc curând. După o perioadă de liniște, în 1847, soția omului din munți este ucisă de un grup de indieni din tribul Crow, iar casa din lemn este arsă din temelii. Johnson nu a avut cum să își protejeze soția și copilul nenăscut deoarece era plecat de acasă, descoperind macabra întâmplare abia atunci când s-a întors de la muncă.
Orbit de furie, John Johnson promite să se răzbune pe întreg tribul Crow
Când și-a văzut persoana mult iubită zăcând fără viața, omul din munți a fost cuprins de furie și dornic să se răzbune. De aici povestea capătă un alt contur, viața lui începând să fie axată pe dorința de a-și face singur dreptate. Astfel începe vânătoarea indienilor din tribul Crow și o răzbunare cruntă. Aceștia țineau extrem de mult la ficatul lor, vechile legende indiene spunând că organul este important pentru a trece în viața de apoi. John Johnson cunoștea aceste povești, iar pentru ca răzbunarea să fie una dureroasă pentru indieni, acesta nu doar că îi omora, ci le mânca și ficatul pentru a le lua șansa la viața de apoi.
Răzbunarea aceasta cruntă i-a adus curând renumele în zona montană, începând să fie cunoscut sub numele de „Mâncătorul de ficați”. Se spune că a ucis peste 300 de indieni din tribul Crow, astfel băgând frica în toți locuitorii din zonă. Timp de 25 de ani, John Johnson a trăit cu dorința de răzbunare. Numele său devenise extrem de cunoscut prin prisma actelor de cruzime, iar indienii își doreau să fie capturat. Un grup de indieni din tribul Blackfoot au reușit să îl captureze. L-au dezbrăcat până la brâu și l-au legat bine cu mai multe curele din piele. În timp ce indienii au plecat la tribul Crow pentru a-l vinde pe Johnson, acesta a fost lăsat în grija unui paznic. A reușit să se elibereze, a omorât paznicul și i-a tăiat un picior. A fugit în pădure, iar legenda spune că din cauza foamei, a mâncat piciorul paznicului.
Toată această dorință de răzbunare se pare că are și un sfârșit. Conform legendelor, „Mâncătorul de ficați” a făcut pace cu cei care i-au omorât soția. Motivul nu este cunoscut în totalitate, însă se spune că la mijloc ar fi fost vorba despre un armistițiu. Violențele între triburi au devenit din ce în ce mai multe, însă amenințarea războiului i-a făcut să își dorească să se unească. Acesta ar fi fost motivul care a dus la pacea dintre John Johnson și indienii Crow.
„Mâncătorul de ficați” este doar o legendă?
Împăcat probabil cu răzbunarea sa, John Johnson își continuă viața. Se întâlnește întâmplător cu un vechi prieten, care îl duce acasă, iar în 1864 se înrolează în Cavaleria din Colorado, care făcea parte din Armata Unionistă. Un an mai târziu a fost lăsat la vatră cu onoruri și a revenit în Montana, devenind ajutor de șerif. Viața sa a fost una plină de aventură, încercând să își câștige existența prin diferite activități. A jonglat de la marinar, soldat sau constructor, ajungând să fie căutător de aur sau chiar să facă contrabandă cu whisky.
Ultimii ani din viață i-a petrecut într-un cămin dedicat veteranilor de război, iar pe 21 ianuarie 1900 se stinge din viață. Este înmormântat într-un cimitir din Los Angeles dedicat soldaților, însă nu avea să rămână pe vecie acolo. Povestea „Mâncătorul de ficați” continuă chiar și după moartea acestuia. La 75 de ani de la înmormântare, un grup de elevi au aflat legendele despre viața lui și au vrut ca acesta să fie mutat în Cody, Wyoming. După șase luni, campania lansată de elevi a dat roade, iar rămășițele lui John Johnson sunt mutate.
Având în vedere cariera militară și statuia ridicată pe mormântul său din Vestul Sălbatic, mulți consideră că toată povestea legată de uciderea celor 300 de indieni nu este decât o legendă, menită să facă viața unui soldat mult mai interesantă. Istoricii susțin că în perioada în care i-a fost atribuită porecla „Mâncătorul de ficați”, Johnson era îmbarcat pe o navă militară, ceea ce ar fi făcut imposibilă întreaga poveste legată de răzbunare. Cum au stat lucrurile cu adevărat, nu vom afla niciodată, însă o legendă pornește mereu de la un sâmbure de adevăr. Această poveste este redată în cărți și s-au făcut filme după ea, Vestul Sălbatic fiind un element atractiv pentru toată lumea.
„De fapt, Johnson a avut destul de mult de-a face cu manipularea imaginii sale publice și poate chiar și-a modelat în mod conștient propria poveste după cea a lui Tom Quick și Lewis Wetzel. Quick a declarat un război individual împotriva națiunii Delaware din nord-vestul New Jersey în anii 1700, unde s-a născut și a crescut Johnson ”, scria în 2015 Nathan E. Bender, care consideră că povestea „Mâncătorul de ficați” este una nefondată.
