De-a lungul istoriei s-au întâmplat multe lucruri ciudate sau ieșite din comun, însă această poveste este cu adevărat unică. Leonid Rogozov este un medic chirurg care a devenit celebru făcând o operație pe propriul său trup. Nu era nici pe departe un lucru banal, ci acesta a trebuit să își facă singur o apendicectomie, fără să fie anesteziat. A trecut cu succes peste această provocare, iar viața sa a continuat până în 2000. Dacă prima dată a reușit să se salveze singur, la 66 de ani nu a mai reușit să scape și de cancerul pulmonar, așa că s-a stins din viață.
Primii ani din viața lui Leonid Rogozov
Cel care avea să devină un medic renumit s-a născut pe 14 martie 1934, în Chita, un sat îndepărtat din estul Siberiei. La doar 9 ani rămâne orfan de tată, acesta fiind ucis în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Leonid Rogozov își continuă viața, iar în 1953 este admis la Academia de Medicină Pediatrică din Sankt Petersburg din Leningrad. După șase ani de studiu, acesta obține diploma de medic generalist, însă visul său cel mai mare era să devină chirurg. Începe să studieze acest segment al medicinei, însă în 1960, la vârsta de 26 de ani, întrerupe specializarea și decide să se alăture celei de-a șasea expediții sovietice antarctice ca medic.
13 cercetători au plecat în Antarctica, la stația Novolazarevskaya, iar Leonid Rogozov era singurul medic al expediției. După aproximativ un an petrecut în Antarctica, pe 29 aprilie 1961, medicul a început să se simtă obosit, avea febră și stări de greață. Ulterior acestor simptome, au apărut și durerile în partea inferioară dreaptă a abdomenului. A luat tratament, însă nimic nu ameliora starea sa. Următoarea zi, pe 30 aprilie, lucrurile s-au mai înrăutățit și au început să apară primele semne ale unei peritonite. Medic fiind, Leonid Rogozov și-a dat seama imediat că situația nu este deloc una bună și trebuia operat de urgență. Cea mai apropiată stație de cercetare sovietică se afla la 1.000 de mile distanță de ei, iar condițiile meteorologice nefavorabile nu permiteau transferul medicului cu o aeronavă. Văzând că nu are suficient timp pentru a găsi o altă soluție, Rogozov decide să se opereze singur pentru a-și salva viața.
„A fost o afecțiune pe care o operase de multe ori, iar în lumea civilizată este o operație de rutină. Dar, din păcate, nu s-a regăsit în lumea civilizată – în schimb, el se afla în mijlocul unui pustiu polar”, a declarat Vladislav, fiul medicului.
Decizia pe care Leonid Rogozov trebuia să o ia nu a fost deloc una ușoară. În timp ce el studia toate opțiunile pe care le are, situația sa medicală se agrava, așa că a decis: unica lui șansă de supraviețuire era să se opereze singur. Nu putea doar să aștepte o minune, fără ca măcar să încerce să facă ceva pentru viața lui.
„Încă nu există simptome evidente că perforarea este iminentă, dar un sentiment obsesiv de presimțire atârnă peste mine … Acesta este … Trebuie să mă gândesc la singura ieșire posibilă – să mă operez pe mine … Este aproape imposibil … dar nu pot sta doar încrucișează-mi brațele și renunța”, a scris medicul în jurnalul său personal.
Cum a decurs operația și perioada de după
Așa cum spunea și fiul lui Leonid Rogozov, o astfel de operație în lumea civilizată nu era un lucru prea complicat, însă în situația din Antarctica era. Un anestezic general era exclus deoarece medicul trebuia să rămână limpede pe toată durata operației. Singura cale de a mai ameliora puțin durerea era un anestezic local, administrat pe abdomen. Operația a început pe 1 mai 1961, la ora 02.00. Ajutoarele medicului nu erau asistente sau alte cadre medicale, ci un șofer și un meteorolog, care i-au dat la mână instrumentele cerute și au ținut oglinda pentru ca acesta să vadă zona unde trebuia operat. Rogozov a început intervenția și a făcut o incizie a peretelui abdominal de 10-12 cm. Dacă credeți că totul a decurs perfect, vă înșelați.
Medicul stătea într-o poziție semi-înclinată, întors spre jumătatea stângă și își calcula atent mișcările. În timp ce deschidea peritoneul, a tăiat accidental cecul pe care a trebuit să îl coase la loc. Pe toată perioada operației, au fost necesare scurte pauze pentru odihnă. În cele din urmă, Leonid Rogozov a reușit să scoată apendicele, iar după cercetările sale, acesta avea să plesnească în maxim 24 de ore. Operația a durat aproximativ două ore, cu pauze de câteva secunde la fiecare 10 minute de activitate. Din fericire, medicul nu a dat greș și a reușit să rămână lucid în ciuda sângerării abundente.
Ca orice medic dedicat meseriei, acesta a ordonat asistenților săi să curețe instrumentele folosite și camera în care a avut loc intervenția. Abia după ce s-a asigurat că totul este la locul lui a luat antibiotice și pastile pentru somn. Treptat, lucrurile începeau să se amelioreze. Temperatura corpului a revenit la normal, iar după o săptămână de la operație a scos firele. Leonid Rogozov a reușit să se opereze singur, iar intervenția a fost un real succes. După 14 zile de la operație, medicul și-a reluat toate îndatoririle pe care le avea în expediția din Antarctica. Pentru că evenimentul este unul ieșit din comun, colegii medicului au fotografiat momentul pentru a intra în istorie.
Leonid Rogozov s-a întors acasă ca un erou
În ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat, expediția nu a fost încheiată. Vremea deloc favorabilă a făcut ca întreaga aventură să se prelungească mai mult decât era stabilit. În aprilie 1962 echipajul expediției ar fi trebuit să fie luat de o navă și dus acasă, însă aceasta întârzia să apară. Au pierdut contactul cu lumea și totul părea să se transforme într-un coșmar, crezând că vor fi nevoiți să mai petreacă încă un an în Antarctica. În jurnalul său, Rogozov scria că ura față de această expediție începea să se simtă din ce în ce mai tare, ba chiar se întreba deseori de ce acceptase această experiență.
Coșmarul avea să se termine destul de curând. Navele nu puteau ajunge la ei pe apă, însă aeronavele au reușit să îi ia și să îi ducă acasă teferi. Fiul faimosului medic susține că una dintre aeronave a întâmpinat probleme din cauza vremii și a fost pe punctul de a cădea în marea învolburată. Leonid Rogozov s-a întors acasă ca un erou, iar sovieticii au făcut din această poveste un instrument de propagandă. Fotografia sa a devenit celebră și era publicată în ziare, pentru a arăta tuturor profesionalismul medicilor sovietici. Cu doar câteva zile înainte ca medicul să își efectueze intervenția chirurgicală, Yuri Gagarin devenea primul om din spațiu. Realizările color doi au fost comparate și lăudate, fiind considerați prototipuri ale supereroului național ideal.
„A fost o paralelă puternică, deoarece ambii aveau aceeași vârstă, 27 de ani, ambii proveneau din medii de clasă muncitoare și amândoi au realizat ceva care nu a fost atins în istoria omenirii până acum. Erau prototipuri ale supereroului național ideal”, spune Vladislav Rogozov.
Curajul medicului a devenit un exemplu în întreaga lume și o dovadă a dorinței de a trăi. Fapta sa era una glorioasă, însă nu același lucru îl credea și Leonid Rogozov. El vedea lucrurile total diferit: era o situație disperată din care trebuia să iasă cumva. Și-a continuat studiile în medicină, iar din 1986 și până în 2000 a ocupat funcția de șef al departamentului de chirurgie al Institutului de Cercetare în Pneumologie din Sankt Petersburg. Pe 21 septembrie 2000, celebrul medic se stinge din viață la vârsta de 66 de ani. Rogozov nu se mai poate salva singur de această dată și pierde lupta contra cancerului pulmonar.
