România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar.
Declarațiile recente ale ministrului Finanțelor, Marcel Boloş, subliniază această realitate, aducând în prim-plan estimări și strategii care pot influența decisiv evoluția economică a țării.
Marcel Boloş, ministrul Finanțelor, a oferit o perspectivă realistă asupra situației bugetare a României pentru anul 2024. Se preconizează un deficit bugetar în jurul valorii de 5% din Produsul Intern Brut (PIB), o estimare care vine în urma unor măsuri consecutive adoptate pentru reducerea acestui deficit.
Această proiecție este similară cu situația din alte state europene, cum ar fi Polonia, care a înregistrat un deficit de 5,8% din PIB în anul precedent și vizează un nivel comparabil de 5% pentru 2024. Această paralelă subliniază o tendință comună între țările membre ale Uniunii Europene, care se străduiesc să își echilibreze bugetele într-un context economic global fluctuant.
Măsuri de reducere a deficitului și impactul lor
Ministrul Finanțelor a punctat că România se numără printre țările cu deficite bugetare semnificative, o situație care a determinat intrarea în procedura de deficit excesiv pentru un grup de peste 10 state membre UE. În acest context, eforturile României de a-și ajusta bugetul sunt esențiale. Proiectele de digitalizare, îmbunătățirea colectării fiscale și combaterea evaziunii fiscale constituie priorități ale guvernului. Acest proces de ajustare fiscală se desfășoară pe termen lung și necesită măsuri echilibrate pentru a evita impunerea de noi taxe și impozite.
Anul 2024 a fost declarat de Boloş ca fiind un an fără noi impozite și taxe, subliniind angajamentul guvernului de a gestiona eficient resursele financiare ale țării.
În contextul eforturilor de ajustare fiscală, ministrul a menționat importanța întâlnirilor și discuțiilor informale cu oficiali europeni, prin care România își prezintă măsurile adoptate și progresele înregistrate. Acestea sunt vitale pentru menținerea încrederii partenerilor internaționali și pentru asigurarea că țara se află pe drumul corect pentru a respecta disciplinele bugetare impuse la nivelul Uniunii Europene.
Importanța ajustărilor bugetare a fost subliniată și prin decizia de a nu efectua o rectificare bugetară în 2023, considerată de ministrul Finanțelor ca fiind „o greșeală foarte mare”. Alegerea de a limita cheltuielile și de a folosi Fondul de rezervă bugetară a reprezentat o economie semnificativă pentru bugetul țării, contribuind la reducerea deficitului de la 6,87% la 5,7%.
