Medic: Atenție la această vitamină, poate provoca tromboză

Unele legume verzi foarte bogate în vitamina K — precum spanacul, pătrunjelul, varza de Bruxelles, broccoli, rucola și salata verde — pot reprezenta o problemă când sunt consumate în cantități mari de către persoane cu risc cardiovascular sau aflate pe tratament anticoagulant. Potrivit cardiologului Maria Koroleva, un aport ridicat al acestui nutrient poate favoriza formarea de cheaguri, crescând riscul de tromboză la anumite categorii de pacienți.

Vitamina K: rol și potențiale riscuri

Vitamina K este esențială pentru mecanismele de coagulare: ea activează proteinele care „leagă” trombocitele și opresc sângerarea. Când acest sistem se dereglează, pot apărea complicații grave. Primele observații care au dus la identificarea vitaminei K îi aparțin cercetătorului danez Henrik Dam, care, încă din 1923, a semnalat hemoragii musculare și tisulare la pui hrăniți cu diete dezechilibrate.

În sezonul rece, menținerea unui aport echilibrat rămâne importantă, însă specialiștii atrag atenția asupra interacțiunilor. La vârstnici, se recomandă prudență cu sucul de grepfrut, deoarece anumite componente pot diminua eficiența medicamentelor anticoagulante. Pentru pacienții aflați sub astfel de terapii, variațiile bruște ale consumului de alimente foarte bogate în vitamina K pot destabiliza controlul coagularii.

Lista alimentelor cu conținut ridicat include, între altele, frunzele verzi intens pigmentate. Pentru majoritatea oamenilor, ele fac parte dintr-o alimentație sănătoasă; problema apare atunci când dozele devin mari sau când există afecțiuni cardiace ori tratamente care impun un regim stabil în privința vitaminei K.

Cum se administrează și cine trebuie să fie prudent

Când există deficit de vitamina K sau tulburări de coagulare asociate, medicul poate recomanda suplimentarea sub formă de picături, comprimate sau injecții. Indicațiile uzuale vizează prevenirea și tratarea sângerărilor și corectarea unor coagulopatii de diverse cauze.

În anumite situații clinice, această vitamină este utilizată și în sarcină, pentru a reduce riscul de sângerări uterine. De asemenea, este menționată în contextul metabolismului glucidic: vitamina K poate influența rezistența la insulină, aspect invocat ca fiind util în alimentația persoanelor cu diabet. Proprietățile antiinflamatoare asociate vitaminei K sunt luate în considerare și în gestionarea artritei reumatoide și pentru menținerea sănătății articulațiilor, un beneficiu important mai ales la vârsta a treia.

Pe lângă rolul în coagulare, vitamina K contribuie la sănătatea cardiovasculară. Prin implicarea în metabolismul calciului, ea poate ajuta la limitarea depunerilor pe pereții vaselor, inclusiv pe plăcile aterosclerotice, ceea ce se asociază cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Un studiu observațional realizat în Olanda, pe 564 de femei aflate în postmenopauză, a identificat o relație inversă între aportul alimentar de menachinonă (o formă de vitamina K) și gradul de calcifiere coronariană.

Nu trebuie uitată nici contribuția la sănătatea oaselor. Vitamina K participă la mineralizarea țesutului osos și ajută la „fixarea” calciului, menținând densitatea minerală. Din acest motiv, dieta curentă — și, la nevoie, suplimentarea — sunt evaluate ținând cont de vârstă, de istoricul medical și de tratamentele în curs.

În practică, persoanele cu predispoziții cardiovasculare sau care urmează anticoagulante ar trebui să discute cu medicul înainte de schimbări importante în alimentație. Un aport stabil de legume verzi (spanac, rucola, broccoli, varză de Bruxelles, pătrunjel, salată) este, de regulă, preferabil oscilațiilor mari, mai ales atunci când se urmărește un echilibru fin al coagulării.