Home > Actualitate > Externe > Nasser Kanaani comentează utilizarea excesivă a forței de către poliția franceză în timpul protestelor
Actualitate Externe

Nasser Kanaani comentează utilizarea excesivă a forței de către poliția franceză în timpul protestelor

Nasser Kanaani comentează utilizarea excesivă a forței de către poliția franceză în timpul protestelor
Sursa imagini:IRNA

Nasser Kanaani comentează utilizarea excesivă a forței de către poliția franceză în timpul protestelor în masă față de planul de reformă a pensiilor al președintelui Emmanuel Macron.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanaani, a condamnat violențele comise de poliția franceză împotriva protestatarilor, afirmând că această acțiune dezvăluie nerespectarea de către Franța a principiilor democratice și a libertății de exprimare.

Nasser Kanaani a comentat utilizarea excesivă a forței de către poliția franceză în timpul protestelor în masă față de planul de reformă a pensiilor al președintelui Emmanuel Macron.

Acțiunea poliției franceze de a recurge la violență împotriva cetățenilor protestatari ai țării este inacceptabilă și arată lipsa de angajament a guvernului francez față de principiile democrației și libertății de exprimare, s-a exprimat Kana’ani într-un tweet, îndemnându-i să nu mai recurgă la violență împotriva protestatarilor.

„Sfătuim guvernul francez să evite comportamentul duplicitar și utilizarea instrumentală a drepturilor omului și să nu mai recurgă la violență împotriva protestatarilor”, a adăugat el.

Predicarea paradoxală a drepturilor omului

Ca atare, Iranul a criticat guvernul francez pentru brutalitatea sa împotriva protestatarilor francezi, subliniind că francezii sunt cunoscuți pentru că predică altora despre drepturile omului, ceea ce indică ipocrizia.

Au fost postate și împărtășite înregistrări video cu poliția franceză folosind forța excesivă împotriva protestatarilor

Într-o declarație anterioară, Kanaani a afirmat cu sarcasm: „Lecția practică a poliției franceze pentru ceilalți este respectarea drepturilor omului și onorarea drepturilor protestatarilor”, referindu-se la acțiunile paradoxale ale țărilor occidentale cu privire la revoltele violente, uneori armate, din Iran și la protestele pașnice din propriile țări.

„Prelegerile despre drepturile omului ale celor care se autoproclamă apărători ai drepturilor sunt pentru alții. Ei sunt străini pentru ei (propriile lor prelegeri privind drepturile omului). Există multe astfel de exemple în SUA și în Europa!”, a adăugat el.

Kanaani s-a referit în mod sarcastic la ceea ce s-a întâmplat în Franța ca la un exemplu de respectare a drepturilor omului și de onorare a drepturilor protestatarilor din „Grădina europeană”.

Proteste iraniene alimentate de Occident

Iranul a devenit ținta protestelor alimentate de Occident încă de la moartea lui Mahsa Amini; moartea acesteia a fost pusă pe seama poliției iraniene. După decesul acesteia, revolte în masă au ieșit în stradă la mijlocul lunii septembrie.

Autoritățile iraniene au acuzat țările occidentale, inclusiv Franța, că au alimentat revoltele. Chiar și diplomaților europeni li s-a spus să protesteze cu articole de presă anti-iraniene în încercarea de a răsturna guvernul țării.

Țările occidentale s-au grăbit să promoveze campanii anti-Iran, care se bazau pe știri false și urmăreau în mod intenționat să condamne Teheranul.

Președintele francez Macron a cerut sancțiuni internaționale împotriva oficialilor iranieni, spunând: „Sunt în favoarea unei reacții diplomatice puternice și a unor sancțiuni pentru figurile regimului care au o responsabilitate” în ceea ce a numit „reprimarea acestei revoluții”, într-un interviu pentru radio France Inter.

Indiferent de faptul că Iranul era deja ținta a numeroase sancțiuni, Macron a cerut totuși mai multe.

Protestele în Franța

Franța a fost martora unei serii de proteste și greve în ultimele săptămâni, înaintea aprobării unui controversat proiect de lege despre care se pretinde că ar urma să reformeze politica de pensii a țării. Macron face presiuni pentru creșterea vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, deoarece susține că este vital pentru a evita un colaps în sistemul public de pensii.

Creșterea vârstei de pensionare cu 2 ani ar aduce un plus de 17,7 miliarde de euro în contribuțiile anuale la pensii, ceea ce duce la permiterea sistemului să ajungă la echilibru până în 2027, estimează Ministerul Muncii.

Drept urmare, indignarea a izbucnit joi după-amiază, când administrația Macron a folosit o putere criticată și controversată pentru a impune o revizuire a pensiilor prin decret; aceștia au folosit o procedură specială pentru a-și impune reforma pensiilor fără ca aceasta să fie votată de parlamentul francez.

Această măsură a declanșat proteste violente pe străzile Franței, unde poliția a tras cu gaze lacrimogene asupra a aproximativ 7.000 de protestatari în Place de la Concorde din Paris. Peste 200 de persoane au fost arestate în toată Franța, 258 la Paris.

Au fost realizate sondaje de opinie care au arătat că două treimi dintre francezi se opun reformei și susțin protestele organizate de sindicate, care continuă să se mobilizeze împotriva reformei.

Protestatarii se tem că reforma îi va penaliza pe cei cu salarii mici și îi va forța pe cei care lucrează manual să rămână mai mult timp la locul de muncă.

Citeste si




Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate