Premierul Marcel Ciolacu, împreună cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, se confruntă cu o sarcină dificilă: echilibrarea bugetului în condițiile unor venituri limitate și presiuni externe.
Guvernul este pus în fața unei decizii critice: ce venituri să înghețe și ce proiecte să amâne pentru a evita incapacitatea de plată. Situația devine și mai complexă în lumina recomandărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), care solicită României să implementeze măsuri ce ar aduce un plus de 2% din PIB la buget, în afara câștigurilor generate de recentele măsuri fiscale.
Măsurile propuse și impactul asupra cetățenilor
Pe masa negocierilor se află mai multe propuneri cu un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor:
- Amânarea pensiilor pentru aleșii locali: Această măsură reprezintă o decizie dificilă, întrucât nu vor exista fonduri pentru aceste pensii nici în anul următor.
- Creșterea salariilor demnitarilor cu 5%: Aceasta este o consecință directă a majorării salariului minim pe economie, ceea ce necesită ajustarea salariilor demnitarilor conform legislației.
- Eliminarea plății orelor suplimentare pentru angajații statului: În locul remunerării, aceștia vor primi zile libere.
- Plăți eșalonate pentru drepturile salariale câștigate în instanță: Această măsură, aplicată, de exemplu, magistraților, presupune primirea a doar 5% din diferența salarială, restul urmând să fie plătit eșalonat pe cinci ani.
- Creșterea eșalonată a accizelor la carburanți: O decizie care va avea un impact direct asupra costurilor de transport și prețurilor la consumatori.
- Creșterea salarială pentru profesori în două etape: O creștere de 13% de la 1 ianuarie și 7% din august, în locul majorării de 40% promise inițial pentru 2024.
Care esta strategia Guvernului
Guvernul se află într-o poziție delicată, având de gestionat așteptările cetățenilor și recomandările FMI. Cheltuielile statului trebuie controlate cu strictețe, în contextul unor venituri ce reprezintă doar 27% din PIB. Executivul se confruntă cu promisiuni de majorare a pensiilor, salariilor și alocațiilor, fără a reduce bugetul destinat investițiilor.
Un aspect deosebit de important este propunerea FMI de simplificare a TVA-ului și a impozitului pe venit, ce ar putea duce la eliminarea anumitor privilegii fiscale. Această măsură, deși necesară pentru creșterea veniturilor bugetare, ar putea genera nemulțumire în rândul anumitor categorii de contribuabili.
