Astăzi, Banca Națională a României (BNR) a anunțat că indicele ROBOR, care determină ratele dobânzilor variabile la creditele în lei, a înregistrat o scădere.
Conform datelor furnizate de BNR, ROBOR-ul pe trei luni, utilizat pentru calcularea ratelor dobânzilor la creditele în lei, a scăzut astăzi la 6,68% de la 6,70% înregistrat în sesiunea anterioară. Aceasta este cea mai mică valoare înregistrată din 9 noiembrie 2010, ceea ce indică o evoluție pozitivă a pieței financiare.
Indicele ROBOR înainte de criza din Ucraina și Rusia
La începutul anului 2022, indicele ROBOR se situa la 3,02%, iar în martie, acesta ajunsese la 4,25%. Rata pe o lună pentru începutul anului 2021 era de numai 1,98%. Creșterea semnificativă a indicelui până la nivelul actual a început pe 24 februarie 2022, când Rusia a declarat război Ucrainei. În doar o zi, între 23 și 24 februarie 2022, indicele a crescut de la 3,56% la 3,61%.
ROBOR-ul săptămânal, care determină ratele dobânzilor la împrumuturile speculative în euro cu o rată a reducerii variabile, a scăzut la 6,82 puncte procentuale de la 6,84 puncte procentuale săptămâna trecută.
Indicatorul ROBOR pe 12 luni, care măsoară rata dobânzii plătită la împrumuturile în lei de către o bancă comercială către o altă bancă comercială pentru o perioadă de 12 luni, a scăzut și el la 7,06% de la 7,08%.
De ce este ROBOR-ul important pentru români
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii în lei la care băncile românești se împrumută între ele. Evoluția acestui indice este influențată de numeroși factori, printre care:
- politica monetară a BNR,
- lichiditatea pieței,
- inflația
- și politica fiscală.
O scădere a ROBOR ar putea indica o îmbunătățire a condițiilor economice și financiare în România, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra creditelor în lei.
În primul trimestru al anului 2019, o nouă rată de referință, indicii de referință pentru creditele în lei (IRCC), a înlocuit ROBOR pentru creditele de retail nou-elibate în lei.
Această schimbare a avut ca scop să ofere o mai mare stabilitate și predictibilitate pentru consumatorii care accesează credite în moneda națională. Cu toate acestea, evoluția ROBOR rămâne un indicator important pentru condițiile economice și financiare din țară.
Impactul scăderii ROBOR asupra populației din România
Efectele pandemiei asupra lanțurilor de aprovizionare și conflictul prelungit din Ucraina, au afectat furnizarea de petrol, gaze și cereale. Acestea în schimb au condus la o creștere alarmantă a inflației energetice și alimentare.
Aceste fenomene globale au avut un impact semnificativ asupra consumatorilor, în special a pensionarilor care se confruntă cu o scădere a veniturilor disponibile. Asta deoarece veniturile fixe precum pensiile sunt primele care își pierd din puterea de cumpărare.
Odată cu creșterea dobânzilor, împrumuturile pentru achiziționarea de bunuri de valoare mare, precum locuințe, autoturisme și fabrici, devin mai puțin atractive. Astfel, consumatorii cheltuiesc mai puțin pe necesități precum haine, călătorii și mese în restaurante.
Acestea în schimb au dus și ele la o scădere a cererii pentru produse și servicii în ansamblu. Totodată, dobânzile mai mari încurajează economisirea și reducerea consumului.
Împrumuturile pentru locuințe și afaceri sunt aprobate la nivel local, la un procent stabilit peste rata de bază a băncii. Rata de bază este determinată de fiecare instituție și poate fi modificată în orice moment. Conform directivelor actuale ale Băncii Centrale în Europa, rata de plată a împrumutului pentru o casă nu trebuie să depășească 40,0% din venitul împrumutatului.
Astfel, dacă dobânda crește cu 1%, suma maximă care poate fi aprobată pentru un consumator de 32 de ani cu o rată maximă de rambursare de €1.000 scade de la aproximativ €250.000 la €220.000.
Drept urmare dacă dobânzile cresc, ratele lunare vor crește și ele la rândul lor. Creșterea ratei de plată depinde de soldul actual al împrumutului și de durata rămasă până la finalizarea acestuia. De exemplu, un împrumut cu un capital rămas de €100.000 și o durată rămasă de 20 de ani va determina o creștere a ratei de plată cu aproximativ €50 pe lună, dacă rata de bază crește cu 1,0%.
În cazul împrumuturilor pentru locuințe, creșterea dobânzilor va reduce suma care poate fi aprobată și va majora suma necesară pentru plată, dublând astfel efectele dezastrului.
