Cu toate că Planul Național de Redresare și Reziliență a primit aprobarea din partea Comisiei Europene, moment ce a fost marcat și de vizita șefei CE, Ursula von der Leyen, România mai are de îndeplinit o serie de ținte și borne clare. Dacă guvernanții își doresc să poată realiza reformele propuse cu cele 29 de miliarde de euro, oficialii europeni atenționează că este nevoie instalarea rapidă a unui guvern stabil, potrivit HotNews.ro.
România trebuie să îndeplinească toate țintele și bornele
Totodată, chiar dacă Comisia Europeană au aprobat PNRR-ul propus de România, următorul pas care trebuie realizat este ca acest plan să fie aprobat și de statele membre, mai exact de miniștrii de Finanțe, în Consiliul UE.
Aprobarea ar urma să fie acordată în cel mult patru luni, însă sunt șanse mari ca să se întâmple până la finalul anului, primii bani acordați de Comisia Europeană ar putea să fie virați României până la încheierea anului 2021. În această primă tranșă, România ar urma să primească avans de 3,8 miliarde de euro. Adică, undeva la 13%, din suma totală.
Banii acordați de Comisia Europeană se împart, jumătate în fonduri nerambursabile, jumătate acordați sub formă de împrumut, bani pe care România trebuie să-i dea înapoi către Uniunea Europeană.
De asemenea, în cazul rambursării cheltuielilor generate de proiectele specifice, potrivit CE este de așteptat ca oficialii de la București să trimită prima solicitare de plat în primul trimestru al anului 2022.
Cu toate acestea, potrivit comunicatului transmis, oficialii români au de îndeplinit 507 ținte și borne, pentru a putea beneficia de cele 29 de miliarde. În plus, în cazul deciziilor asumate, România nu va beneficia de nici un fel de amânare.
Planul abordează cele mai mari provocări ale României
Unul dintre oficiali chiar a precizat că după cum este prevăzut și în regulament, reflormele nu vor fi anulate, după ce se începe implementarea planului.
„Planul abordează cele mai mari provocări ale României: finanțe publice, piața muncii, energie, mediu, educație, sănătate, administrație publică, justiție. (…) Dacă proiectele nu vor fi finalizate la timp, în baza țintelor și bornelor, banii nu vor fi rambursați României. Având în vedere calendarul general, totul trebuie realizat până în vara anului 2026, pentru a putea rambursa tranșa finală până la sfârșitul anului 2026. Nu este prevăzută nicio prelungire. Recomandăm României să nu se concentreze pe foarte multe ținte și borne deodată, pentru a nu rămâne cu ele neterminate la timp. Regulamentul prevede că aceste reforme nu vor fi anulate după implementarea planului și de aceea va exista și o monitorizare a implementării reformelor” – a spus unul dintre oficialii europeni”, a transmis unul dintre oficialii europeni, potrivit HotNews.
De aceea, după cum a ținut să precizeze și cel de-al doilea oficial, Bruxelles-ul are speranțe că în România, guvernul de la București va fi unul stabil, astfel încât reformele care se găsesc în PNRR să fie aprobate.
PNRR-ul are nevoie de un Guvern funcțional
Unul dintre oficiali a mai transmis că pentru realizarea reformelor și investițiilor este necesar să existe un Guvern funcțional.
,,Noi sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil. Atât timp cât România își îndeplinește angajamentele, în termeni de borne și ținte de investiții și reforme, nu există un impact imediat asupra PNRR. Acestea fiind spuse, va fi probabil dificil de pevăzut cum vor fi realizate acestea dacă nu există un guvern cu o majoritate (parlamentară n.r.) care să promoveze mai ales reforme, dar și investiții care au fost incluse în plan. V-am explicat cât de ambițios este acest plan și necesită evident un guvern funcțional, care să fie capabil să promoveze reforme. Dar, dacă bornele și țintele vor fi implementate, (lipsa unui guvern stabil – n.r.) nu va avea niciun impact imediat, dar în realitate va crea probleme. Comisia este mereu gata să ofere susținere și asistență tehnică” – a spus oficialul UE.
