Home > Cultură > Opere ale filosofiei occidentale descoperite în biblioteca personală a lui Bruce Lee
Cultură

Opere ale filosofiei occidentale descoperite în biblioteca personală a lui Bruce Lee

Opere ale filosofiei occidentale descoperite în biblioteca personală a lui Bruce Lee

Bruce Lee (1940 – 1973) a fost un important actor americano-chinez, ce a activat atât în cinematografia americană, cât și în cea chineză. Probabil mai puțini dintre noi cunoaștem latura lui intelectuală, de aceea, mai jos prezint o parte din lecturile sale preferate. Sunt enumerate trei cărți descoperite în biblioteca lui personală.

Pe lângă actorie a fost preocupat de multe alte sectoare. Se știe că a fost instructor de arte marțiale, filosof, regizor, producător, scenarist și întemeietorul categoriei de artă marțială cunoscută sub numele de Jeet Kune Do. O personalitate eclectică a cărui influență s-a răspândit la nivel global.

Este impresionant numărul mare de opere din biblioteca sa, unde a strâns, până la moartea lui, de la vârsta de 32 de ani, 2, 500 de titluri. Mare parte dintre ele sunt opere ale filosofiei orientale și occidentale, dar și opere clasice americane. De-a lungul vieții sale a aprofundat câteva sisteme filosofico-religioase, dintre care pot fi amintite taoismul (despre care am scris aici), budismul și conceptele lui  Jiddu Krishnamurti.

 René Descartes (1596 – 1650) – Meditații metafizice

René Descartes este considerat întemeietorul filosofiei moderne, prin urmare, introducerea în filosofia lui poate fi considerată echivalentă cu introducerea în filosofia occidentală. Exegeții pică pradă tendinței de a-l reduce la „raționalismul modern”. Astfel, ignoră substructura scolastică și ontologică a modalității sale de analiză ce aparține mai degrabă unui raționalism premodern.

Descartes are un sistem filosofic monist, substanțialist de tip deist. Consideră că substanța supremă este perfectă, pe care o identifică și cu Dumnezeu, aceasta există prin „sine însăși”, este propria ei cauză și depinde doar de ea. Numai Dumnezeu are o libertate absolută pentru că numai el este unica ființă pe deplin liberă. După această prezentare monistă, a unei singure ființe libere, Descartes, trece la dualism, în opinia lui, Dumnezeu (substanța supremă), a creat două substanțe secunde independente una de cealaltă: res extensa (lucrul întins) și res cogitans (lucrul cugetător).

Opera completă a lui Platon (427 a. Chr. – 347 a. Chr.)

Platon este unul dintre cei mai importanți filosofi, acesta se numără printre primii filosofi. A creat unul dintre cele mai complexe și coerente sisteme filosofice. Cu o viziune de factură idealistă, a abordat toate problemele filosofice din care, mai târziu, au luat naștere toate domeniile filosofice. Pot fi identificate mai multe etape ale operei sale filosofice în care putem intui revizuiri drastice ale concepției sale.

În ontologia platoniciană care integrează multe din orientările filosofice grecești de până la el, presocraticii. Pot fi distinse propuneri specifice lui Thales până la Democrit. Acesta elaborează o viziune filosofică prin care legitimează individualul – concretul și generalul (genurile). Prin termenul de Idee numește atât ideile oamenilor (reflecțiile teoretice), cât și, pornind de la termenul grecesc de eidos, ceea ce s-ar putea traduce prin formă sau esență. Teoria Ideilor împarte existența în trei lumi: Lumea Ideilor, Lumea existențelor sensibile și Lumea obiectelor matematice.

Opere ale filosofiei occidentale descoperite în biblioteca personală a lui Bruce Lee

Sursa: wikipedia

Prin Lumea ideilor face referire la o lume transcendentă în care există lucrurile ideale, perfecte spre care omul ar trebui să tindă mereu. Este un cadru al prototipurile, în funcție de care se formează lumea sensibilă în care trăiește omul. Dacă această lume ideală rămâne inteligibilă, lumea existențelor sensibile cuprinde tot ceea ce poate percepe și înțelege omul. Iar ultima, lumea obiectelor matematice, este o lume ce intermediază cumva celelalte două lumi. Este un spațiu al figurilor geometrice și a numerelor, pe care Platon o creează într-o manieră pythagoreică.

Summa Theologiae a lui Toma de Aquino (1225- 1274)

Summa Theologiae este cea mai cunoscută operă a filosofului, pe care a conceput-o  cu scopul de a oferi un manual celor aflați la început de drum în teologie. În cadrul acesteia ar trebui să descoperim principalele învățături teologice contemporane lui. Acesta și-a propus să ofere o operă comparabilă  cu a lui Platon. Este formată din trei părți, în prima îl prezintă pe Dumnezeu ca principiu. În a doua parte îl prezintă ca scop final, iar Iisus Hristos este un companion al oamenilor în calea lor de întoarcere la Dumnezeu. Ultima se axează pe contextul creștin al reîntoarcerii (iubirea divină, istoria și contingența).

Fiecare parte conține mai multe probleme sau întrebări. Spre exemplu în prima parte sunt 119 probleme prin care prezintă doctrina sacră, ierarhia divină și doctrina creației. În a doua parte, Secunda pars, sunt cuprinse 303 probleme, aici este cuprinsă relația omului cu Dumnezeu și scopul acestuia. În ultima parte, Tertia pars, sunt 90 de probleme și un supliment cu alte 99. Aici scrie despre întrupare, despre viața lui Iisus, căsnicie, Euharistie etc.

Alți autori cărți descoperiți în biblioteca lui Bruce Lee sunt: David Hume, Martin Luther King jr., Carl Jung, Carl Rogers, Baltasar Gracian, Benedict Spinoza etc.

Recomandări autor