Când scriu acest articol legat de Oracolul din Delphi îmi vin atât de multe lucruri în cap încât nu știu cum aș putea începe. De la mitul lui Oedip până la Freud, de la mitologia egipteană și legătura ei cu mitologia elenă. Mă gândesc la importanța înțelepciunii și mai ales la dictonul care rezumă atât de bine filosofia lui Platon, care, la fel ca Socrate, credea în importanța cunoașterii. Cel care pornea mereu la drum cu premisa „cunoaște-te pe tine însuți”.
Oracolul din Delphi are o semnificație atât de importantă pentru lumea antică greacă încât se spune că regi și mari înțelepți mergeau la el să afle ce le rezervă soarta. E un context cât se poate de ciudat acesta în care însăși Ananke putea să fie cumva surprinsă de Oracol, având în vedere că Soarta (Fatalitatea sau Forța) era mai presus de toate zeitățile. Știm despre el că marea ghiciotare care putea să îți ofere o fereastră spre viitorul tău era: Ce vieţuitoare Umblă dimineaţa în patru picioare, La prânz în două, Şi seara în trei?
Aceeași interogație care îi permite lui Oedip să descopere faptul că își va ucide tatăl și se va căsători cu mama lui. Cel care se încrede atât de mult în sine și este atât de plin de el, încât nu poate înțelege că natura umană este sortită multor greșeli, tocmai pentru că își asumă foarte multe riscuri. Parcursul lui Oedip ne trimite din nou la marea „divinitate” grecească: Destinul. Determinarea care nu poate să fie învinsă. Fatalitatea sorții lui Oedip se naște din mândria propriului său tată, care nu a avut curajul să-și asume greșeala, atunci când s-a născut fiul despre care știa că îi poate deveni călăul.
Semnificația Oracolului
Dar care este mai exact semnificația unui oracol? Sau, mai precis, care era importanța unui oracol într-un context grecesc antic? Este vorba despre un mesaj divin.
Era un canal de transmitere a cunoștințelor divine, care veneau de la un zeu la un om, cunoscută și sub numele de divinație, un aspect care a jucat un rol esențial în religia antică greacă. Divinația a luat mai multe forme, de la studiul măruntaielor care erau pentru sacrificiu, până la interpretarea modului în care zburau păsările. Dar, poate cea mai importantă formă de divinație a fost modalitatea optimă de consulta un zeu printr-un intermediar. Acest intermediar era cunoscut drept un oracol.
Consultările oraculare au avut loc în locuri și sanctuare care se aflau în diferite locuri din Grecia Antică. Conducătorul zeilor, Zeus, avea oracole de prestigiu atât în Olimpia, cât și în Dodona. În Asia Mică și pe insula Delos au existat, de asemenea, oracole ale lui Apollo până la Didyma. Cu toate acestea, Oracolul lui Apollo din Delphi a fost cel mai renumit și mai rezistent dintre toate.
Oracolul din Delphi a fascinat civilizațiile atât ca instituție, cât și în ipostaza de concept de-a lungul mileniilor. Există o mulțime de surse antice care fac referire la oracol, de la poetul din secolul V î.Hr., Pindar, până la geograful din secolul al II-lea d. Hr., Pausanias. Delphi a captivat, de asemenea, artiști și scriitori de mai târziu. Lord Byron a lăsat chiar și câteva graffiti pe pietrele gimnaziului când a vizitat situl în anul 1809. Toată această atenție literară evidențiază importanța Oracolului din Delphi. Lucru foarte intrigant, ne face să vrem să aflăm care este motivul pentru care a ocupat o astfel de poziție specială în lumea greacă veche. Orice vizitator al sitului de astăzi de la Delphi va fi impresionat de locația sa remarcabilă. Pe măsură ce negura dispare și ruinele sacre ies la iveală, există un sentiment de concretețe cu privire la interacțiunea cu alte lumi, prin intermediul sitului. Cu siguranță este ușor de văzut de ce grecii antici îl numeau „buricul lumii”.
O legendă spune că Zeus a eliberat doi vulturi, câte unul de la fiecare capăt al Pământului. În fiecare punct prin care au trecut vulturii, au aruncat o piatră pentru a determina centrul Pământului. Piatra a aterizat la Delphi. Se crede că această piatră este reprezentată de un indicator enigmatic descoperit la fața locului, cunoscut sub numele de omphalos. Cu toate acestea, unele surse antice afirmă că această piatră a fost de fapt semnul pentru mormântul lui Dionis.
În secolul al V-lea î.Hr., Delphi ajunsese cel mai important sanctuar oracular din Grecia. Acesta aducea vizitatori din întreaga lume greacă și nu numai, din locuri precum Asia Mică și Egipt. În jurul anului 590 î.Hr., primele Jocuri Pythian au avut loc, de asemenea, la Delphi în cinstea lui Apollo. Aceste concursuri atletice s-au transformat într-unul dintre marile festivaluri de joc panhelenice din Grecia. Jocurile au ocupat un loc în circuit, alături de Jocurile Olimpice. Unul dintre motivele pentru care Delphi a reușit să-și câștige reputația și să devină atât de important este bogăția lui, aflată atunci în creștere. Situl a fost devastat de incendiu în secolele VIII și VI î.Hr. Dar, datorită unor intervenții și donații extrem de generoase, au fost construite clădiri sacre, mai mari și mai bune, după aceea. Acestea includ vastul templu al lui Apollo și, de asemenea, numeroase clădiri de trezorerie orașe-stat.
Bogățiile din Delphi provin din ofrandele făcute de indivizi și cetăți. Multe dintre aceste ofrande au fost aduse de regii răsăriteni. Numărul mare al acestor credincioși străini este un argument care susține importanța Oracolelor, recunoscută la scară internațională. Croesus din Lidia a oferit o statuie de leu din aur solid și boluri mari făcute dintr-un amestec de aur și argint. Printre cele mai faimoase dedicații s-au numărat o pereche de statui în stil arhaic date de orașul Argos la sfârșitul secolului al VII-lea î.Hr. Se crede că aceste statui sunt fie gemenii Castor și Pollux, fie frații Cleobis și Biton. Cleobis și Biton au aparținut unui mit Argive în care au arătat o mare devotament atât mamei lor, cât și zeiței Hera.
Frumoasele statui și obiecte prețioase de la Delphi reflectă dorința oamenilor și a orașelor de a avea o legătură permanentă cu sanctuarul. Pentru grecii antici, Delphi era mai mult decât un loc sacru, Oracolul avea o poziție de prestigiu de neegalat, care avea să dureze peste o mie de ani. Cu capacitatea sa de a influența oameni puternici, precum și orașe-stat de mari dimensiuni, Oracolul din Delphi a jucat un rol crucial în dezvoltarea civilizației occidentale.
