Conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna iulie a anului curent, România a înregistrat din nou un spor natural negativ, cu o scădere atât la nașteri cât și la căsătorii.
Acest declin alarmant se traduce printr-un deficit de 4.659 de persoane. Totodată, înregistrăm o scădere a numărului de căsătorii cu 2.114 față de iulie 2022.
De ce românii fac mai puțini copii?
În România, numărul nașterilor este în scădere. Inițial, analiștii au presupus că rata scăzută a fertilității era cauzată de recesiune. Totuși, acest trend a continuat chiar și după însănătoșirea economiei, atingând un nivel minim record pentru al doilea an consecutiv.
Această tendință nu doar afectează demografia țării, dar influențează și domenii precum, educația, piața de locuințe, piața muncii și suportul pentru familiile muncitoare. Astfel, a crescut interesul în a afla motivele pentru care tinerii nu mai aleg să aibă atât de mulți copii. Conform unor sondaje recente, tinerii nu doresc sau nu sunt siguri dacă vor copii din cauza dorinței de mai mult timp liber, lipsa unui partener sau din cauza costurilor asociate creșterii unui copil.
Desigur, contextul social și economic joacă un rol major în această alegere. Marea majoritate a femeilor din România încă aleg să devină mame. Cu toate acestea, cel mai des utilizat indicator al fertilității, numărul de nașteri la fiecare 1.000 de femei în vârstă de procreere, a atins anul trecut valoarea de 60,2, un record.
Rata totală a fertilității, bazată pe modele actuale, a scăzut la 1,6, sub nivelul de înlocuire de 2,1 în țările dezvoltate.
Un aspect pozitiv al acestei tendințe este reflectat în autonomia femeilor. Mai multe femei percep maternitatea ca pe o alegere, având control mai mare asupra vieților lor. În același timp, tinerii se confruntă cu datorii record, dificultăți în achiziționarea locuințelor și creșterea costurilor asociate creșterii unui copil.
Un aspect important de subliniat este faptul că femeile pot suferi consecințe financiare atunci când devin mame.
Într-un alt sondaj, peste jumătate dintre cei 1.858 de respondenți au declarat că doresc să aibă mai puțini copii decât părinții lor. Un factor determinant a fost dorința de mai mult timp liber și lipsa dorinței de a avea copii.
Femei chestionate in jurul vârstei de 26 de ani, preferă să își petreacă timpul alături de familie, să călătorească și să se concentreze pe carieră, decât să aibă copii.
În general tinerii lucrează cu normă întreagă, nu consideră că este momentul potrivit pentru a avea copii din cauza presiunii financiare.
Declinul Căsătoriilor și al Nașterilor în 2023
Detalii furnizate de INS indică faptul că, în comparație cu iulie 2022, numărul nou-născuților a fost mai mic cu 982, în timp ce numărul deceselor a avut o reducere de 2.026 de cazuri. Analizând principalele cauze de deces, observăm o scădere cu 1.333 de decese determinate de afecțiuni ale sistemului circulator.
Totodată, tumorile au determinat un număr cu 68 de decese mai mic, în timp ce afecțiunile respiratorii au generat un declin de 433 de cazuri.
Trebuie menționat că sporul natural negativ nu este o noutate pentru România. Chiar și în luna iulie a anului 2022, țara noastră înregistra un spor natural negativ de 5.703 persoane.
Un detaliu pozitiv vine din rândul celor mai mici dintre noi. Comparând cu iulie 2022, în luna iulie a anului curent, numărul copiilor cu vârsta sub un an decedați a fost mai mic cu patru.
În ceea ce privește mediul de rezidență, datele arată astfel:
- În zonele urbane: 9.564 de decese (4.930 bărbați și 4.634 femei).
- În zonele rurale: 9.382 de decese (4.974 bărbați și 4.408 femei).
În comparație cu aceeași perioadă din 2022, în mediul urban s-a înregistrat o descreștere a numărului de decese cu 1.048 (607 bărbați și 441 femei). La rândul său, mediul rural a consemnat o scădere de 978 de decese (428 bărbați și 550 femei).
Când vine vorba de căsătorii, observăm o scădere cu 2.114 de la un an la altul. De asemenea, pe frontul divorțurilor, în iulie 2023 s-au înregistrat cu zece divorțuri mai puține comparativ cu iulie 2022, fie că acestea au fost pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive, acord administrativ sau procedură notarială.
