Home > Cultură > Celebrități > Povestea lui Remus Mărgineanu, actorul care a fondat învățământul superior de actorie în Craiova
Celebrități

Povestea lui Remus Mărgineanu, actorul care a fondat învățământul superior de actorie în Craiova

Povestea lui Remus Mărgineanu, actorul care a fondat învățământul superior de actorie în Craiova

Personalitate artistică desăvârșită, Remus Mărgineanu, născut pe 22 martie 1938 la Cugir, a fost actor al Teatrului Național din Craiova, apoi societar de onoare al aceluiași teatru, cu o carieră artistică bogată, de asemenea fiind unul dintre actorii piloni ai cinematografiei românești. Verbalizăm, din păcate, la trecut, pentru că în ziua de Florii a acestui an, Teatrul Național ,,Marin Sorescu”, căruia i-a închinat aproape întreaga carieră, a anunțat decesul lui.

O viață dedicată culturii

Remus Mărgineanu a fost (și acesta este amănuntul care explică apartenența lui la oraș și respectul orașului pentru el) omul care a fondat învățământul superior de actorie în Craiova. În anul 1995 a înființat Departamentul de Artă Teatrală în cadrul Facultății de Litere a Universității din Craiova.

Erau anii excepționali pentru teatrul craiovean, ne aflam la mijlocul deceniului de aur al instituției, deceniul marcat de Emil Boroghină și colaborarea cu Silviu Purcărete, înființarea unei secții de teatru la Universitatea din Craiova fiind iminentă. Craiova era considerată „capitala teatrului românesc“. În istoricul Departamentului de Arte este consemnat următorul paragraf: „lângă un mare teatru trebuia să rodească o pepinieră de talente care să contribuie la subvenționarea generațiilor următoare de actori profesioniști“.
Pentru ca această pepinieră să prindă viață, Secția de teatru de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere și Istorie, Catedra de Literatură română, universală și comparată a fost inaugurată sub coordonarea profesională a actorului de teatru și film, regizor și viitor profesor de arta actorului, Remus Mărgineanu.

Remus Mărgineanu a aprins astfel scânteia, flacăra a fost întreținută apoi, peste ani, de la catedră, de uriași actori ai Naționalului craiovean ca Ilie Gheorghe, Smaragda Olteanu-Mărgineanu, Mirela Cioabă, Natașa Raab, Constantin Cicort, Adrian Andone, Geni Maxim, Gabriela Baciu, regizorul Bogdan Cristian Drăgan.
Profesor de excepție, formator a generații de actori, Remus Mărgineanu a fost mentor al unor generații de profesori din cadrul actualului Departament de Arte și Media al Universității din Craiova. Moștenirea sa culturală nu poate fi estimată.

Remus Mărgineanu a fost un actor total, cu roluri dramatice puternice. A jucat în: ,,Cardinalul” (2019), ,,Fals tratat de mântuire a sufletului” (2018), ,,Valea Mută” (2016), ,,Poarta Albă” (2014), ,,Sthorzina” (2014), ,,Matei, copil miner” (2013), ,,Loverboy” (2011), ,,Raport despre starea națiunii” (2004), ,,Capul de zimbru” (1996), ,,Spovedania” (1995), ,,Privește înainte cu mânie” (1993), ,,Casa din vis” (1991), ,,Undeva în Est” (1991), ,,Lacrima cerului” (1989), ,,Cântec în zori” (1987), ,,Flăcări pe comori” (1987), ,,Domnișoara Aurica” (1985), ,,Emisia continuă” (1985), ,,Furtună în Pacific” (1985), ,,Întunecare” (1985), ,,Acasă” (1984), ,,Mitică Popescu” (1984), ,,Moara lui Călifar” (1984), ,,Întoarcerea din iad” (1983), ,,Lișca” (1983), ,,Țapinarii” (1982), ,,Ancheta” (1980), ,,Drumul oaselor” (1980), ,,Falansterul” (1979), ,,Vacanță tragică (1979)”.

Revenind la cariera lui de actor de teatru, trebuie să specificăm că a venit la Craiova după doi ani petrecuți pe scena teatrului din Constanța. Mărgineanu a sfințit locul, binecuvântând scena olteană cu talentul și energia lui, atât ca actor cât și ca regizor.

În 1971 joacă ,,Jurnalul unui nebun”, de N.V. Gogol, în formula de recital, o formulă foarte rar abordată la acea vreme. A creat roluri remarcabile precum Jean (,,Domnișoara Iulia”, de A. Strindberg), Profiri (,,Vifornița”, de Leonid Leonov), Pietraru (,,Omul de zăpadă”, de A. de Hertz), El (,,Vinovatul”, de Ion Băieșu), Banquo (,,Macbeth”, de W. Shakespeare), Ipingescu (,,O noapte furtunoasă”, de I.L.Caragiale), Contele Lerna (,,Don Carlos”, de Schiller), Turcul (,,A treia țeapă”, de Marin Sorescu), Klesci (,,Azilul de noapte”, de Maxim Gorki), Gogu Panait (,,Fulgi de nea și diamante”, de Flavia Buref), Helmer (,,Nora”, de Ibsen).

Ca regizor, s-a remarcat la Craiova cu spectacole valoroase, memorabile: ,,Vinovatul”, de Ion Băieșu, ,,Jocuri crude”, de A. Arbuzov, ,,Pofta de cireșe”, de Agnieszka Osieka, ,,Fluturi, fluturi…”, de Aldo Nicolaj, ,,Un tramvai numit dorință”, de Tennessee Williams, ,,Arta conversației”, de Ileana Vulpescu, ,,Cerul Înstelat deasupra noastră”, de Ecaterina Oproiu.

Craiova își plânge zilele acestea făuritorul de școală teatrală și știe că niciodată amintirea lui nu va păli în orașul ce a fost cândva considerat capitala teatrului românesc

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate