Home > Cultură > Istorie > Povestea Sultanei Hürrem, cea care din sclavă a devenit una dintre cele mai puternice femei ale Imperiului Otoman
Istorie Premium

Povestea Sultanei Hürrem, cea care din sclavă a devenit una dintre cele mai puternice femei ale Imperiului Otoman

Povestea Sultanei Hürrem, cea care din slavă a devenit una dintre cele mai puternice femei ale Imperiului Otoman

Cunoscută drept una dintre cele mai fermecătoare și puternice femei ale Imperiului Otoman, Sultana Hürrem este o figură fascinantă a istoriei. Iubirea sa pentru Sultanul Suleiman i-a adus lumea la picioare și i-a oferit un loc aparte în statul pe care-l conducea, fiind prima femeie care s-a bucurat de o asemenea poziție.

Înainte să-și cunoască alesul și să devină una dintre cele mai puternice femei din Imperiul Otoman, Sultana Hürrem a fost o simplă sclavă, ale cărei origini erau departe de tărâmurile pe care avea să le conducă într-o bună zi.

Primii ani de viață ai Sultanei Hürrem și întâlnirea cu Suleiman

Sultana Hürrem, pe numele primit la botez Aleksandra Lisowska, s-a născut într-o regiune vestică a Ucrainei numită Rohatyn. Nu sunt cunoscute prea multe detalii despre copilăria sa, însă cei mai mulți istorici sunt de părere că aceasta a avut parte de o copilărie frumoasă și fericită, precum și de o educație aleasă încă din primii ani de viață, căci tatăl său era preot.

Viața ei avea să se schimbe pentru totdeauna, odată ce a fost capturată în timpul unei invazii a tătarilor. Deosebit de frumoasă încă din adolescență, la vârsta de 15 ani avea să fie răpită din sânul familiei sale și vândută mai apoi otomanilor. A ajuns la Constantinopol, Istambulul de astăzi, fără drepturi sau control asupra propriei sorți și a fost dăruită Sultanului Suleiman de către Ibrahim Pașa, cu care suveranul avea o prietenie foarte puternică. Alte surse prezintă faptul că adolescenta a fost cumpărată de mama lui Suleiman, Sultana Ayșe, care își dorea ca fiul său să aibă în harem cele mai frumoase femei ale imperiului, pe care le alegea personal.

Odată ajunsă la palat, a fost instruită să devină o concubină a suveranului, care în momentul respectiv era considerată singura cale de ascensiune a unei femei. Astfel, seducția a devenit singura armă a reprezentantelor sexului frumos în lumea otomană, iar relația pe care o aveau cu sultanul le stabilea poziția față de semenele lor și respectul pe care îl primeau. De asemenea, sultanul era singurul care era în control asupra sorții lor, singurul care decidea dacă au dreptul la un trai minunat și bogat sau dacă erau destinate pieirii.

Suleiman Magnificul a venit la conducerea Imperiului Otoman în anul 1520, fiind moștenitorul de drept al Sultanului Selim I și al Sultanei Ayșe. Întâlnirea dintre el și Aleksandra a fost un moment plin de emoție, căci bărbatul nu a putut să rămână indiferent la frumusețea sa. Poveștile spun că acesta a văzut-o întâmplător în timp ce ea își îndeplinea sarcinile care i-au fost atribuite. S-a oprit și au vorbit pentru câteva momente în limba slavă, căci sultanul era un bun cunoscător și al acesteia, și a fost pur și simplu fermecat. Frumoasă, tânără și cu o figură copilărească, i-a furat inima acestuia din primele momente ale interacțiunii lor.

În lunile ce au urmat, Aleksandra Lisowska a făcut toate eforturile pentru a-l cuceri pe Suleiman. Frumusețea și părul său roșu nu erau suficiente pentru îndeplinirea acestui scop, căci nu era singură femeie din harem care-l dorea pe suveran drept iubit. Ceea ce a făcut-o să se remarce a fost inteligența și firea sa mereu veselă. Tocmai de aici provine și numele pe care l-a primit ulterior, Hürrem, care înseamnă „cea care aduce bucurie”. S-a convertit la Islam și a învățat limba turcă, iar curând întreaga lume a fost la picioarele sale. Era printre concubinele preferate ale sultanului, care adesea îi dedica poezii și făcea daruri deosebite.

„Tron al altarului meu, bogăția mea, iubirea mea, clarul meu de lună,
Prietena mea sinceră, confidenta mea, viața mea, sultana mea, unica mea dragoste,

Cea mai frumoasă dintre frumoase…
Primăvara mea, iubita mea cu fața veselă, lumina mea de zi, inima mea, frunza mea zâmbitoare…

Zahărul meu dulce, floarea mea, trandafirul meu, singura care nu mă necăjește în lumea aceasta…”, i-a scris acesta.

Despre Sultanul Suleiman și Hürrem se crede că s-au iubit nespus, iar primul rod al iubirii lor a fost un fiu pe nume Mehmed. În acele timpuri, o practică comună era ca concubinele suveranului să fie trimise departe de palat în momentul în care aduceau pe lume un moștenitor, dar nu a fost și cazul frumoasei ucraineence. Suleiman și-a dorit-o cât mai aproape de sufletul său, iar serile și le petreceau singuri în iatacul său, unde povesteau și se bucurau unul de compania celuilalt.

Căsătoria Sultanului Suleiman și a lui Hürrem: sultana devine cea mai puternică femeie din Imperiul Otoman

Cei doi s-au căsătorit oficial în anul 1533, practică neobișnuită pentru familia imperială. Accesiunea lui Hürrem nu era văzută cu ochi buni nici de mama sultanului, care s-a opus în primă instantă deciziei fiului său. În cele din urmă însă, sultanul era cel care deținea puterea absolută, așa că dorința sa a fost lege. Pe lângă acest lucru, soția i-a rămas alături la palat pentru tot restul vieții, fapt ce a încălcat tradiția otomană conform căreia moștenitorii tronului erau trimiși alături de mame departe de tatăl lor, pentru a se putea concentra cum se cuvine pe pregătirea lor militară și educațională.

Hürrem a rămas din dorința lui Suleiman, care în acest punct era îndrăgostit nebunește de ea. A mai adus pe lume alți cinci moștenitori: Mihrimah, Sehzade Abdullah, Selim al II-lea, Sehzade Bayazid și Sehzade Cihangir.

În anii ce au urmat, sultana a devenit cea mai influentă femeie din Imperiul Otoman și o sfătuitoare de seamă a suveranului. Era implicată în politica internă și externă a statului, iar supușii săi de temeau de firea sa vulcanică. Cu toate că actele sale în favoarea supușilor nu au fost deloc puține, cei mai mulți o vedeau drept o forță negativă asupra sultanului. Zvonurile despre puterea pe care o avea asupra lui Suleiman au mers atât de departe încât la un moment dat s-a crezut chiar că acesta a fost vrăjit de partenera sa. În realitate însă, doar dragostea a fost cea care i-a unit și i-a determinat să fie atât de apropiați.

Sultanul Suleiman era atât de devotat soției sale, încât nicio altă femeie nu a mai putut să-i ia locul alături de el. Refuza compania altor cadâne, iar prima sa soție, Sultana Mihrimah, nu mai era de mult în atenția sa. Totuși, pentru Hürrem mai exista o singură amenințare: Mustafa, primul moștenitor al acestuia și cel care avea să-l urmeze la tron.  Cu toate că era iubit de popor, prințul avea să sfârșească tragic. Tatăl său a aflat că plănuia să-l ucidă și să obțină astfel conducerea imperiului, așa că a ordonat să fie asasinat. În acest punct, întreaga lume era la picioarele lui Hürrem, iar copiii săi nu mai aveau niciun adversar.

Moartea Sultanei Hürrem

Faptul că unul dintre fii săi va deveni într-o zi conducătorul Imperiului Otoman era acum o certitudine, dar sultana nu a trăit să simtă această mândrie. O boală necunoscută a răpus-o în data de 18 aprilie 1558, cu 8 ani înainte ca Suleiman să-și dea ultima suflare. Cei doi au fost înmormântați împreună în Moscheea lui Suleiman, iar fiul lor, Selim, a devenit moștenitorul imperiului.

Surse folosite pentru acest articol: TheFirstNews, AramcoWorld, ArtHistory, Ozy.

Raportează o greșeală

Urmatorul text selectat o sa fie trimis editorilor nostri: