Program școlar de la 8:00 la 17:00 pentru toți elevii. Reforma majoră propusă de Ilie Bolojan în educație

Măsurile propuse sunt prezentate ca unele dintre cele mai ample din ultimele decenii și includ extinderea orarului, creșterea normei didactice și modificarea sistemului burselor.

Extinderea zilei de școală ar urma să fie introdusă treptat, printr-un program pilot în cadrul schemei „Școala după școală”, iar copiii vor rămâne la cursuri și activități educaționale între orele 8 și 17. În acest interval sunt prevăzute ore de curs, activități suplimentare, recuperări și proiecte extracurriculare.

Norme didactice mărite, burse raportate la salariul minim și sprijin social

Normele didactice vor fi majorate, diferențiat pe nivel și zonă, cu accent pe deosebirile dintre mediul rural și urban. La nivel universitar, orele săptămânale propuse vor crește de la 16 la 18, pentru a aduce sistemul românesc mai aproape de practicile din alte state europene și pentru a împărți mai echilibrat sarcinile profesorilor.

Bursele elevilor reprezintă un alt punct central al planului. Sistemul ar urma să fie modificat astfel încât sumele să fie raportate la salariul minim net.

„Bursele ar putea fi calculate în funcție de salariul minim net, ceea ce ar însemna alocarea unor sume corelate cu starea economică generală.”

Noile categorii vor fi clar definite – sociale, de merit și de excelență – cu scopul de a sprijini egalitatea de șanse și de a recompensa performanța.

Cantinele școlare vor primi un rol mai important, mai ales în zonele vulnerabile, unde se urmărește asigurarea unei mese calde zilnic pentru copiii care vor participa la programul prelungit. În plus, vor exista programe de sprijin pentru elevii care întâmpină dificultăți la materiile de bază, prin lecții remediale. Implementarea acestor inițiative va depinde de colaborarea administrațiilor locale și a mediului privat.

Schimbările preconizate vizează și mediul rural, unde se vor aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii școlare și pentru dotarea unităților cu echipamente. Sunt prevăzute și stimulente pentru atragerea cadrelor didactice în aceste zone.

„Evaluarea standardizată a cadrelor didactice și formarea lor continuă reprezintă alte priorități majore în acest segment.”

În învățământul superior, planul lui Ilie Bolojan include reorganizarea universităților considerate ineficiente. Se ia în calcul comasarea sau chiar desființarea acelor instituții care nu aduc rezultate, în ideea de a folosi mai bine resursele și de a crește calitatea studiilor.

„Printre criteriile vizate se numără numărul mic de studenți, lipsa de performanță, dificultățile administrative și slaba integrare pe piața muncii a absolvenților.”

Această măsură ar putea fi contestată, însă susținătorii reformei afirmă că ar consolida universitățile performante și ar reduce risipa de fonduri.

Programul prevede și o direcție specială pentru sprijinirea elevilor defavorizați. În acest sens, extinderea cantinelor școlare, dar și programele remediale dedicate copiilor cu probleme de învățare, au rolul de a echilibra diferențele sociale și de a crea condiții egale pentru toți. Implementarea va depinde de buget și de modul în care autoritățile locale vor colabora cu sectorul privat pentru a susține aceste inițiative.

O atenție aparte este acordată și profesorilor. Pe lângă creșterea normelor didactice, reforma are în vedere evaluarea standardizată a cadrelor și obligativitatea formării continue. Astfel, se dorește ridicarea nivelului profesional și menținerea unei calități constante în actul educațional.

În ansamblu, proiectul propus de premierul desemnat cuprinde extinderea programului școlar zilnic, redefinirea burselor, creșterea sarcinilor pentru profesori, modernizarea școlilor din mediul rural și reorganizarea universităților cu rezultate slabe.

„Programul de guvernare propus de Ilie Bolojan oferă o abordare structurată și ambițioasă a educației din România.”

Acesta vizează modernizare, echitate și performanță, cu obiectivul declarat de a reduce diferențele dintre mediile sociale și geografice și de a aduce sistemul mai aproape de standardele europene.