Situația actuală a sistemului de sănătate din România este una alarmantă, iar medicii de familie se simt tot mai puțin susținuți.
Anunțul privind diminuarea bugetului destinat acestui sector a declanșat proteste și avertismente din partea acestora. Asociația Medicilor de Familie din Cluj a luat o măsură radicală, și anume reducerea numărului de consultații acordate pacienților.
Această decizie, luată ca formă de protest, ar putea avea un efect devastator asupra secțiilor de urgențe din spitalele din întreaga țară. Mulți medici de familie consideră că, în aceste condiții, singura opțiune pentru pacienți va fi să se adreseze Unităților de Primiri Urgențe, amplificând astfel presiunea asupra acestor servicii vitale.
O tactică care atrage atenția este respectarea strictă a contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate de către medicii de familie. Cu toate că aceasta ar putea părea o acțiune în beneficiul pacienților, ea ar putea avea un efect contrar.
Președinta Asociației Medicilor de Familie din Cluj, Emiliana Costiug, explică această decizie: „Ne-am gândit să respectăm contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate și de săptămâna viitoare vom asigura doar acele consultații care sunt decontate, pentru că eu cred că decidenții noștri nu realizează și nu știu ce se întâmplă în medicina de familie.”
Această acțiune ar putea determina pacienții să se adreseze în număr mare Unităților de Primiri Urgențe, agravând suprasolicitarea acestor servicii.
Costiug adaugă: „Probabil că știu decidenții acest lucru, dar nu vor să facă public acest fapt, pentru că și Casa de Asigurări are baza de date și are acces la toate consultațiile pe care le acordă medicii de familie: noi consultăm mult mai mult decât suntem plătiți și, în condițiile acestea, să reduci cu 30% finanțarea în medicina de familie mi se pare pur și simplu un act răuvoitor.”
Nevoia de creștere a fondurilor pentru asistența medicală primară
Situația este cu atât mai alarmantă cu cât, în contextul actual, România și-a angajat responsabilitatea față de Comisia Europeană și Băncile Mondiale de a crește finanțarea asistenței medicale primare și a prevenției. Într-un an electoral, decidenții se concentrează asupra tăierii fondurilor alocate medicinii de familie, ceea ce este perceput ca o amenințare la adresa sistemului medical.
Costiug subliniază că acești bani nu reprezintă venitul personal al medicilor, ci sunt alocați pentru funcționarea centrelor de permanență sau a unităților sanitare, acoperind toate costurile aferente: salarii, utilități, chirii și materiale medicale. Această situație pune presiune suplimentară asupra cabinetelor medicale, în special în zonele rurale, unde medicii de familie sunt adesea singurii furnizori de servicii medicale.
Creșterea numărului de pacienți la Urgențe
Una dintre consecințele directe ale reducerii numărului de consultații acordate de medicii de familie este creșterea semnificativă a numărului de pacienți care se vor adresa Unităților de Primiri Urgențe.
Costiug avertizează că „Unitățile de primiri urgențe ar fi sufocate și medicii de la Urgențe recunosc că în weekend, când cabinetele medicale sunt închise, numărul de solicitări crește simțitor.”
În plus, această perioadă este caracterizată de creșterea numărului de cazuri de viroze respiratorii, gripă și decompensări ale bolilor cronice, fapt ce adaugă o presiune suplimentară sistemului medical. Problemele administrative legate de lipsa finanțării pentru centrele de permanență afectează în special zonele rurale, unde accesul la servicii medicale este limitat.
