Rareș Bogdan a reluat inițiativa, adresându-se cu fermitate oficialilor din Parlamentul European.
Discursul său nu a fost o premieră, el fiind recunoscut pentru susținerea constantă a acestui obiectiv.
Bogdan a subliniat dorința României de a nu accepta soluții parțiale, insistând pe o integrare completă și egală.
„Românii sunt cetățeni europeni prin excelență, și nu de azi, de ieri. Nu ne mulțumim cu jumătăți de măsură. Vrem integrarea deplină în Spațiul Schengen in 2024! Nu suntem o țară de mâna a doua, nu suntem ruda săracă a Europei”, a declarat Bogdan, evidențiind mândria și determinarea națională.
Pe lângă aspectele politice, Rareș Bogdan a atras atenția asupra potențialului economic și resurselor naturale ale României. A menționat resursele bogate de aur, seleniu, uraniu, cupru, petrol și gaze, subliniind capacitatea țării de a fi un jucător major în UE. „Avem resurse uriase […] și un pământ fertil curat care poate hrăni 100 de milioane de cetățeni”, a spus el, ilustrând posibilitățile economice ale României.
De asemenea, a făcut referire la istoria țării, menționând că, dacă nu ar fi fost plasată în apropierea Rusiei și în calea planurilor lui Stalin, România ar fi putut fi printre primele trei economii ale Uniunii Europene. Acest punct de vedere pune în perspectivă complexitatea geopolitică a istoriei țării.
Presiuni asupra Austriei și așteptările românilor
În finalul discursului său, Rareș Bogdan a îndemnat statele membre ale UE, care nu se opun aderării României la Schengen, să exercite presiuni asupra Austriei. Acesta a subliniat că integrarea României ar trebui să fie văzută nu ca o favoare, ci ca un drept legitim. „Este dreptul nostru”, a afirmat el, arătând că așteptările românilor sunt pentru un răspuns pozitiv în 2024.
Mai mult, el a sugerat că Austria ar trebui trasă la răspundere pentru impedimentele puse în calea aderării României, o mișcare care ar putea deschide drumul pentru soluționarea acestui impas diplomatic.
