Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, a adus în prim-plan modificări importante pentru pensionari și pentru cei care sunt încă în activitate. Proiectul de lege privind pensiile de serviciu suferă o transformare radicală, cu impact asupra vieții a mii de oameni.
Schimbări majore pentru pensionari și angajați
După cum a transmis Ciucă, noua legislație are ca scop corelarea vârstei standard de pensionare cu sistemul public de pensii.
„Niciun pensionar nu va fi o excepție,” a promis el.
Acest fapt înseamnă că vârsta de pensionare pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești va fi acum de 65 de ani.
Această schimbare va afecta și personalul militar, dar într-o manieră etapizată, până în 2035.
Pe lângă acest lucru, Ciucă a informat că vechimea minimă în specialitate va fi majorată eșalonat până în ianuarie 2034, la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi.
În plus, va exista o reducere a numărului beneficiarilor de pensii de serviciu, excludându-se personalul asimilat, adică persoanele cu specialitate juridică asimilate judecătorilor și procurorilor, precum și angajații încadrați pe funcții de execuție în cadrul misiunilor diplomatice.
Prin aceste măsuri, guvernul urmărește să îmbunătățească echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii, pentru a asigura un trai decent pentru toți pensionarii.
Pensiile: de la serviciu la contribuție
Un alt punct central al declarației prim-ministrului a fost ideea că pensiile ar trebui să reflecte contribuția fiecărei persoane la sistemul public. Aceasta ar însemna că nicio pensie de serviciu nu ar trebui să depășească venitul obținut în perioada de activitate.
Începând cu anul viitor, baza de calcul pentru pensii va fi modificată. Dacă până în prezent au fost luate în considerare veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni.
Procentul aferent unei baze de calcul va fi reajustat de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari. În plus, se va aplica un impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
„Pensiile magistraților nu vor mai fi actualizate odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate,” a adăugat Ciucă, subliniind că va fi inițiat un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați.
Se va lucra, de asemenea, la o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri.
O miză de 30 de miliarde de euro
Aceste amendamente nu sunt doar necesare pentru a corecta inechitățile din sistemul de pensii, ci și pentru a asigura accesul României la cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Astfel, guvernul se ghidează după două obiective majore: reformarea sistemului de pensii și atragerea de fonduri europene vitale pentru dezvoltarea economică a țării.
Ciucă a evidențiat că aceste modificări sunt rezultatul unor discuții cu ministrul Muncii la Bruxelles și fac parte din pachetul de reforme pe care România trebuie să le asume în acest an prin PNRR. Cu toate acestea, este clar că schimbările nu sunt ușoare și vor necesita timp și efort.
Fie că suntem pensionari, angajați sau pur și simplu cetățeni preocupați de viitorul României, aceste schimbări ne afectează pe toți. Și în timp ce reformele propuse de guvernul Ciucă sunt încă în stadiul de propunere, mesajul este clar: pensiile trebuie să reflecte contribuția fiecăruia la societate.
Este un pas către o Românie mai dreaptă și mai echitabilă.
