În ultima vreme, subiectul pensiilor speciale a atras multă atenție și dezbateri.
Magistrații sunt nemulțumiți de noile prevederi privind pensiile speciale.
Premierul Marcel Ciolacu a luat cuvântul într-o întâlnire la Ministerul Justiției, unde erau prezenți reprezentanți ai tuturor instituțiilor din sistemul judiciar. În cadrul acestei întâlniri, premierul a subliniat importanța adaptării la cerințele Comisiei Europene (CE) și a faptului că România nu-și poate permite să piardă sume importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. România nu își poate permite ca, din cauza unui jalon întreg, PNRR să fie pus sub semnul întrebării,” a declarat Marcel Ciolacu.
Înainte de acest moment, pe 7 august, Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei care admiterea parțial sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la pensiile speciale. Potrivit CCR, statul are libertatea de a modifica sau elimina un venit acordat ca compensație, cu condiția ca măsura să nu fie discriminatorie și să se aplice tuturor categoriilor profesionale.
Detalii financiare și beneficiari ai pensiilor speciale
Un aspect important este costul pe care îl implică pensiile speciale. Conform datelor disponibile, statul român cheltuiește anual aproximativ 12 miliarde de lei pentru aceste pensii. La sfârșitul lunii iulie, existau 10.310 persoane care beneficiau de pensii de serviciu. Dintre acestea, 5.309 erau ale magistraților, cu o pensie medie de 21.583 de lei.
Nu doar magistrații beneficiază de pensii speciale. Acestea sunt acordate și membrilor Corpului diplomatic și consular, funcționarilor publici parlamentari, personalului aeronautic civil navigant, personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, precum și personalului Curții de Conturi.
Pensiile militare
În discursul public, pensiile militare sunt adesea menționate ca făcând parte din categoria pensiilor speciale. Aproximativ 180.000 de persoane beneficiază de pensii militare. În ceea ce privește costurile, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) sunt 97.000 de beneficiari, cu un cost anual de 5,2 miliarde de lei.
În cazul Ministerului Apărării Naționale (MAPN), există 78.000 de beneficiari, iar la nivelul SRI, SIE și STS sunt în jur de 5.700 de beneficiari, cu un cost anual estimat la 4 miliarde de lei.
Astfel, reforma pensiilor speciale devine nu doar o problemă socială și legislativă, ci și una cu impact bugetar semnificativ. Deciziile luate în această direcție vor avea un efect direct asupra fondurilor disponibile în cadrul PNRR și, implicit, asupra proiectelor de dezvoltare națională.
