Istorie

Regele Mihai I, povești țesute cu ață albă! Abdicarea regelui la granița dintre șantaj și înțelegere

Regele Mihai I, povești țesute cu ață albă! Abdicarea regelui la granița dintre șantaj și înțelegere

Vremurile și oamenii se schimbă. Când privim în urmă, cu greu putem crede în toate cele întâmplate. Războaie, foamete, regi, comunism, democrație, de toate am avut parte de-a lungul anilor. România a trăit vremuri tulburi și cel mai probabil încă vor urma. Nu cum au fost până acum, pentru că lucrurile evoluează, dar sigur peste ani, strănepoții noștri vor trăi într-o cu totul altă era. Era diferită a fost și în cazul bunicilor sau străbunicilor noștri. Ei au trăit alte perioade istorice și ne încântă acum cu povești care mai de care mai palpitante. Unele sunt triste, altele sunt pline de bucurii. Toate au făcut parte din viața lor și foarte puțini și-au dat seama de adevărurile din acele forme de guvernământ.

România a fost monarhie o perioadă de timp, între 1881 și 1947. Nu eram născută în acea perioadă și nici în planurile părinților nu eram. Dacă calculez bine, nici măcar părinții mei nu erau născuți încă. Cu toate că nu am trăit acele vremuri, am învățat la școală despre ele și am ascultat poveștile bunicilor cu privire la regii care au fost la conducerea României. Patru suverani au stat pe înaltul scaun, toți aparținând unei singure familii: Hohenzollern-Sigmaringen. Deși această familie se trage din Familia Imperială germană, membrii ei erau distincți așa că a luat naștere Familia Regală a României. Ultimul rege al României este Mihai I, născut pe 25 octombrie 1921. Acesta a primit titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen încă de la naștere. La cel de-al doilea titlu a renunțat mai târziu.

Prima domnie a regelui Mihai

Deși pare greu de crezut, Mihai I a devenit rege a vârsta de 6 ani, prima domnie fiind în perioada 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930. Zece ani mai târziu acesta revine din nou la tron, fiind la conducerea României în perioada 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Probabil vă întrebați cum este posibil ca un puști de 6 ani să fie la conducerea unei țări. Ei bine, el era doar cu numele, pentru că tatăl său renunțase la domnie și rămăsese în străinătate. În spatele mult prea tânărului rege se afla o regență care făcea practic toată treaba. Din această regență făceau parte principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație. Din păcate această regență nu s-a ridicat la un nivel prea mare, nereușind să facă față problemelor politice.

În momentul în care criza economică a început să apară, Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, s-a întors în țară. Acesta a luat locul la tron pe 8 iunie 1930, iar Mihai I a primit un titlu inventat pe loc, pentru a nu jigni urmașul la tron. A fost numit „Mare Voievod de Alba-Iulia”. În timpul domniei lui Carol al II-lea s-au schimbat 14 guverne. După nouă ani de domnie, în 1939 a început Al Doilea Război Mondial. Acest eveniment a însemnat sfârșitul României Mari. Rând pe rând am pierdut Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul.

Din 1940 începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I. Această domnie nu a început într-un mod tocmai ortodox, tatăl său, Carol al II-lea fiind obligat să renunțe la tron. Cel care a impus abdicarea este nimeni altul decât generalul Ion Antonescu, prin-ministru la acea vreme. El l-a obligat pe rege să cedeze tronul fiului său, dar mai târziu a regretat cu siguranță această decizie. Mihai I intră din nou la conducerea Românei, de data aceasta fără aprobarea parlamentului și fără depunerea unui jurământ.

A doua domnie, începutul sfârșitului

Pe 6 septembrie 1940 Mihai depune un jurământ prescurtat față de cel depus de toți regii aflați pe tron înaintea lui. Cea de-a doua domnie a lui Mihai I a început prost și s-a sfârșit și mai prost. Din păcate nu pentru rege, ci pentru poporul român care a avut mult de suferit.

Decretul cu privire la jurământ nu era doar în favoarea regelui ci și în a lui Antonescu. Mihai I nu avea prea multă autoritate, aceste avantaje fiind oferite unui „Conducător”. Conform acestui decret, generalul Ion Antonescu obține putere deplină „pentru conducerea Statului Român”. Fără să știe ce va urma, Antonescu s-a bucurat timp de 4 ani de puterea absolută dar apoi a picat din cauza decretului care l-a ridicat. Unele mențiuni din acest act, care atunci nu au fost luate în considerare, i-au dat dreptul regelui Mihai I să îl demită pe generalul Antonescu. Pe 14 septembrie 1940, regele Mihai este ridicat la gradul de general de divizie.

În 1944, regele Mihai I începe să demonstreze că nu are scrupule. Când a văzut că situația nu este roz și trupele Uniunii Sovietice sunt pe punctul de a pătrunde în România, s-a alăturat politicienilor favorabili Aliaților, care îi includea pe comuniști. În momentul în care sovieticii au pătruns la noi în țară, cine credeți că a picat? Generalul Antonescu. Arestarea i-a fost inițiată de însuși regele pe care el l-a pus pe tron.

Regele Mihai I a crezut că lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 îi va asigura liniștea. Întoarcerea armelor nu a fost totuși cea mai bună alegere pentru poporul român și nici pentru rege. Lucrurile nu au stat așa cum se aștepta el, dar cel mai greu a fost pentru popor. Regele este obligat să abdice, iar România devine Republica Populară Română.

Abdicarea regelui Mihai I: șantaj sau înțelegere?

Sunt foarte multe povești în spatele acestei abdicări. Regele Mihai susține că Petru Groza, prim-ministru, l-ar fi amenințat cu pistolul și șantajat cu moartea a 1.000 de deținuți studenți. Revista „Time” are o altă varianță: guvernul comunist a amenințat cu arestări și cu râuri de sânge. Cea mai credibilă poveste pare a fi cea regăsită în arhivele Securităţii Române. Aici sunt informații cu privire la o negociere, regelui Mihai I fiindu-i permis să părăsească țara cu bunurile solicitate și de o parte din suita regală.

Bunurile solicitate de rege nu sunt știute nici în zilele noastre. Se vorbește despre un tren cu 7 vagoane, plin cu bogății. În acesta s-ar fi aflat 4 automobile, 3.000 de dolari, o decorație, bunuri în valoare de 500.000 de franci elvețieni, 42 de tablouri, etc. Regele susține că în perioada exilului a fost nevoit să muncească pentru a-și câștiga existența, ceea ce ar fi însemnat că nu a părăsit țara cu averi, așa cum se speculează. Nu ne rămâne decât să privim lucrurile detaliat, pentru că acest adevăr nu se va afla niciodată. Poveștile din jurul acestui eveniment sunt multe și „țesute cu ață albă”.

Având în vedere câte ilegalități a făcut încă de la începutul celei de-a doua domnii, este greu de crezut că regele Mihai nu a insistat să plece cu ceva din țară, ceva consistent care să îi asigure un trai liniștit. În acest tren despre care se zvonește au fost foarte multe nimicuri cu care regele Mihai a părăsit țara. Este vorba despre bijuterii, mobilă de lux, cărți unice în lume, tablouri ale pictorilor celebri, etc. Aceste declarații ne arată că regele Mihai I a ales să plece cu lucruri care să îi ofere un trai liniștit, dar să renunțe la onoare și la poporul său.

Sunt prea multe povești în spatele unui singur om. Prea multe variante care îl disculpă de orice vină pe ultimul nostru rege. Iar dacă la tot ceea ce am menționat mai sus adăugăm și perioada de foamete, nu ne rămâne decât să ne întrebăm dacă Mihai I merită statutul de rege a României. Unele persoane îl iubesc și consideră că a făcut foarte multe pentru țara noastră, iar el săracul a fost alungat de pe teritoriul românesc. Adevărul a ceea ce s-a întâmplat la abdicare nu îl știe nimeni și cel mai probabil, nici nu îl vom afla vreodată. A fost nevoit să plece, dar de ce nu s-a întors acasă după căderea comuniștilor? A călcat pe pământul nostru sfânt doar în vizite oficiale și pentru laude.

Celebrarea zilei onomastice a ultimului monarh aflat la putere

Mulți susțin că regele Mihai a vrut de multe ori să se întoarcă în țară însă nu a fost lăsat. Cine l-a obligat să rămână departe de România în perioada democrației? Dar vizitele din țara noastră cum au fost posibile? Întreaga poveste țesută în jurul regelui este plină de mituri și adevăruri despre care nu vom ști niciodată. Toți cei prezenți la acele evenimente nu mai sunt în viață, iar în momentul în care au fost, fiecare a avut câte o poveste diferită. Cel mai probabil adevărul este undeva la mijloc, ascuns oarecum sub aceste istorisiri.

Dacă ar mai fi fost încă în viață, regele Mihai I ar fi împlinit astăzi 99 de ani. A comandat moartea multor oameni, mai ales în momentul întoarcerii armelor din Al Doilea Război Mondial. Deși a făcut mult rău, el a murit liniștit și împăcat probabil cu tot ceea ce a făcut în viață. Trupul neînsuflețit a fost adus în țară cu urale și multă mândrie. Prea multă mândrie pentru cineva care a ales să își abandoneze poporul și să plece într-un loc liniștit alături de familia lui. Prea multă laudă pentru un rege care a ales să renunțe la tot și să plece fără să privească în urmă.

O vorbă românească spune „despre morți numai de bine” așa că,  „La mulți ani” rege al României.

  • Regele Mihai I, povești țesute cu ață albă! Abdicarea regelui la granița dintre șantaj și înțelegere
  • Regele Mihai I, povești țesute cu ață albă! Abdicarea regelui la granița dintre șantaj și înțelegere