Echinocţiul de toamnă reprezintă un eveniment astronomic de importanţă majoră, care are loc sâmbătă la ora 9:50. Acest fenomen astronomic semnalează debutul toamnei pentru emisfera nordică a planetei. Pe parcursul acestei zile, durata luminii diurne va fi perfect egală cu cea a întunericului nocturn.
Care este efectul asupra organismului atunci când trecem la ora de iarnă
Deși mulți se bucură de gândul unui plus de somn în noaptea de sâmbătă, acestă trecere poate fi dificilă pentru alții. Specialiștii consideră că înțelegerea impactului psihologic al modificării orei și a modului în care ne afectează acesta este foarte important.
Reglarea ceasurilor cu o oră înapoi poate accentua riscul tulburărilor afective sezoniere, cunoscute și sub numele de „SAD„. În momentul în care are loc o schimbare de anotimp și lumina zilei este diferită, organismele noastre se pot confrunta cu dificultăți în adaptare.
Specialiștii enumeră simptomele tulburărilor afective sezoniere:
- sentimentul de depresie,
- retragerea față de interacțiunile sociale,
- lipsa de motivație,
- dificultăți de concentrare,
- variații ale obiceiurilor de somn și alimentație.
Majoritatea cazurilor de tulburare afectivă sezonieră sunt generate de schimbările în ritmul circadian – ceasul intern natural care ne reglează somnul, starea de spirit și pofta de mâncare.
Dr. Albers evidențiază faptul că, având în vedere numărul redus de ore de lumină solară pe timpul iernii, în special la munte, este esențial ca oamenii să se asigure că beneficiază de cantitatea necesară de vitamina D. Se pot găsi surse alternative de vitamina D în alimente, suplimente și chiar în lămpi terapeutice cu lumină.
Conform unui studiu recent, 61% dintre participanții care au folosit lămpi terapeutice cu lumină timp de patru săptămâni au constatat o scădere a simptomelor tulburării afective sezoniere.
Acțiuni suplimentare precum exercițiile fizice, o alimentație sănătoasă și stabilirea unei rutine zilnice pot contribui, de asemenea, la ameliorarea simptomelor SAD.
Este esențial să respectăm o rutină, să ne culcăm și să ne trezim la aceeași oră. Organismul nostru preferă consistența și rutina.
De asemenea, este important să petrecem timp în aer liber în momentele în care există lumină naturală, astfel încât ceasul biologic să se poată recalibra.
Când trecem la ora de iarnă
Totodată, în această zi specială, longitudinea astronomică a Soarelui va ajunge la 180°, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. E locul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, mutându-se din emisfera nordică în cea sudică a sferei cerești.
Cu privire la schimbarea orei, România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai exact pe data de 28-29 octombrie. La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi o oră, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00. Ca rezultat, ziua de 29 octombrie se va dovedi a fi cea mai lungă din acest an.
De menţionat este faptul că fenomenul se numeşte „punct autumnal” şi are loc la intersecţia dintre ecliptică, care este proiecţia orbitei Pământului pe sfera cerească, şi ecuatorul ceresc.
În ceea ce priveşte excepţiile, acestea se regăsesc în zonele polare ale Pământului. Astfel, în regiunea Polului Nord, începe perioada lungă de noapte polară, iar la Polul Sud, Soarele rămâne vizibil deasupra orizontului pentru următoarele 6 luni. Acest fenomen are loc până la venirea echinocţiului de primăvară.
În opoziţie cu emisfera nordică, în emisfera sudică, data de 22 septembrie semnalează începutul sezonului de primăvară. La latitudinile specific românești, Soarele ajunge la zenit la ora prânzului, la o înălţime medie de 45°. Aceasta reprezintă exact jumătate din distanţa unghiulară dintre zenit şi orizont, potrivit informaţiilor furnizate de Mediafax.
De asemenea, durata zilei începe să se micşoreze după acest eveniment astronomic, iar noaptea devine mai lungă. Această dinamică va continua până la data de 21 decembrie, zi în care se produce solstiţiul de iarnă.
