Decizia Austriei de a bloca aderarea României la Schengen, o manevră politică regretată de Președintele Alexander Van der Bellen, a stârnit ample discuții în cadrul comunității europene.
Președintele austriac își exprimă dezacordul față de poziția guvernului său și speră la o revizuire a deciziei.
În luna iulie a anului 2023, Executivul austriac a surprins scena politică europeană prin menținerea votului negativ referitor la aderarea României la spațiul Schengen. Autoritățile de la Viena au justificat această decizie prin preocupări de securitate, argumentând că granițele externe ale Uniunii Europene sunt insuficient protejate. Această poziție a venit în ciuda faptului că atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European au evaluat că România și Bulgaria sunt pregătite pentru aderare.
Presa internațională a relatat despre tensiuni diplomatice și reacții critice din partea partenerilor europeni. Austria s-a confruntat cu o serie de consecințe, de la boicotul unor companii până la deteriorarea relațiilor diplomatice cu alte state membre. Aceste reacții subliniază disensiunile în cadrul Uniunii Europene și pun în evidență nevoia unei politici externe mai coezive.
Poziția Președintelui Van der Bellen
În cadrul unei conferințe recente la Chișinău, Președintele austriac, Alexander Van der Bellen, și-a exprimat regretul față de decizia guvernului său. Afirmând că nu a fost de acord cu blocarea României și Bulgariei, președintele a evidențiat că această decizie nu este justificată de problemele migrației sau de funcționarea spațiului Schengen.
Van der Bellen a reiterat în mod tranșant că decizia guvernului federal austriac a fost greșită. Deși nu deține putere executivă în această materie, președintele speră ca, într-o bună zi, decizia să fie revizuită. Aceste declarații sunt în concordanță cu poziția oficialilor români și bulgari care au contrazis argumentele austriece legate de migrație.
Impactul Deciziei asupra Uniunii Europene
Decizia Austriei de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen are implicații semnificative asupra dinamicii politice din Uniunea Europeană. În prezent, majoritatea statelor membre UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Aceasta include și state din afara UE, precum Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Partidul ÖVP din Austria, condus de cancelarul Karl Nehammer, se confruntă cu un izolament crescând pe scena europeană. Această decizie a afectat încrederea partenerilor europeni, care s-au pronunțat în repetate rânduri în favoarea accederii României și Bulgariei la Schengen.
