Dat fiind contextul internațional, România și-a intensificat măsurile de securitate la frontiera cu Ucraina, în efort de a preveni extinderea conflictului în spațiul NATO.
Acest lucru este evidentiat de mutarea apărării aeriene mai aproape de satele de la Dunăre și adăugarea de posturi militare de observare și patrule în zonă.
Pentru a exemplifica amploarea măsurilor, menționez că, în zona Dunării, opusă instalațiilor de cereale din Ucraina, s-au întâmplat incidente repetate cu drone rusești, situație confirmată de surse militare de înalt rang.
Aceste măsuri se adaugă și la desfășurarea a patru avioane de luptă F-16 suplimentare ale SUA și la extinderea unei zone de interdicție aeriană, reflectând creșterea îngrijorărilor în cadrul României și al alianței NATO cu privire la posibilitatea extinderii conflictului.
Riscul Încălcărilor în Spațiul Aerian
Un incident semnificativ ce ilustrează tensiunile din zonă s-a produs în noiembrie anul trecut, când o rachetă a lovit sudul Poloniei, determinând o stare de alertă, chiar dacă ulterior s-a descoperit că responsabilitatea revine apărării aeriene ucrainene. Acum, accentul cade pe România, incidentele izolate cu drone accentuând tensiunile dintre Rusia și NATO și creând un mediu propice neînțelegerilor.
În aceste condiții, forțele armate române lucrează asiduu pentru a crește securitatea și pentru a proteja cetățenii.
Un aspect remarcabil este că, după retragerea Rusiei din acordul privind cerealele în Marea Neagră, la 17 iulie, porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării au devenit ținte, afectând principalul traseu alternativ de export al Ucrainei.
În localitatea românească Plauru, s-au construit adăposturi antiaeriene, iar locuitorii primesc alerte pe telefoanele mobile atunci când dronele rusești sunt detectate în apropiere.
Din jumătatea lunii septembrie, o zonă de interdicție aeriană a fost extinsă până la 30 km în interiorul României și până la o înălțime de 4.000 de metri, ca măsură preventivă împotriva dronelor rusești. În ciuda acestei securizări, Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, a menționat că nu există dovezi concrete că atacurile rusești au vizat deliberat România, deși a descris aceste atacuri ca fiind “nesăbuite” și “destabilizatoare”.
Constantin Spînu, reprezentant al Ministerului Apărării din România, a confirmat lipsa de indicii că România ar fi fost ținta vizată de Rusia, subliniind dificultatea în prevenirea tuturor încălcărilor, dată fiind tehnologia avansată a dronelor.
S-a constatat că aceste drone zboară la altitudini foarte joase și sunt construite pentru a minimiza detectarea radar, provocând astfel probleme de securitate semnificative.
Până în prezent, surse militare nu au confirmat intrări în spațiul aerian românesc de drone rusești funcționale și toate cazurile cunoscute de drone sau resturi nu au implicat materiale explozive. În consecință, România își consolidează eforturile de securizare a frontierelor și își îndreaptă atenția asupra posibilelor riscuri și amenințări emergente în regiune.
