Un val de incertitudine financiară amenință să lovească România, ca urmare a unor semnale de alarmă venite recent din partea Comisiei Europene. Un aspect crucial în discuție este legat de posibilitatea suspendării fondurilor europene pentru țara noastră, în cazul în care autoritățile nu reușesc să reducă deficitul. Efectele unei astfel de decizii ar putea avea consecințe de amploare asupra economiei românești, dar și asupra buzunarelor cetățenilor.
Deși situația este una îngrijorătoare, Guvernul nu stă cu mâinile în sân, fiind deja începute negocieri pe această temă. Autoritățile române au participat de asemenea la o întâlnire cu șefa PNRR, Céline Gaue, pentru a discuta despre posibile soluții. În prezent, există o serie de măsuri puse pe masa coaliției, măsuri care, în ciuda riscului de creștere a prețurilor, ar putea aduce bani în bugetul de stat.
Însă, după cum arată analistul economic Adrian Negrescu, autoritățile par să aibă o strategie contraproductivă. În loc să reducă cheltuielile bugetare, precum face Germania, autoritățile noastre par să le crească. În viziunea acestuia, creșterile de taxe care vor fi introduse de la 1 septembrie nu vor fi suficiente pentru a reduce deficitul la 4,4%. Dacă fondurile europene vor fi suspendate, atunci România s-ar putea să își ia adio de la investiții importante în anii 2023 și 2024.
O privire asupra absorbției de fonduri europene
În trecut, liderul PNL, Nicolae Ciucă, afirma că România a depășit 75% absorbție de fonduri europene, o veste care a venit ca o rază de speranță în contextul economic dificil. „Am gestionat criza energetică, încheierea pandemiei, războiul din Ucraina. Ultima criză închisă a fost cea din Educație. Am încheiat o etapă cu fruntea sus” a declarat Ciucă luna trecută.
Totodată, fostul premier a menționat că speră să încheie anul cu o absorbție a fondurilor europene de peste 95%. Aceste afirmații vin într-un moment în care România se confruntă cu posibilitatea suspendării acestor fonduri esențiale.
