Home > Cultură > Istorie > Românii sărbătoresc Ziua imnului național – Deșteaptă-te române!, simbol al unității și rezistenței Revoluției Române de la 1848
Cultură Istorie

Românii sărbătoresc Ziua imnului național – Deșteaptă-te române!, simbol al unității și rezistenței Revoluției Române de la 1848

Românii sărbătoresc Ziua imnului național – Deșteaptă-te române!, simbol al unității și rezistenței Revoluției Române de la 1848

În acest text se vorbește despre Ziua imnului național, „Deșteaptă-te române!”, care este considerat un simbol al unității și rezistenței Revoluției Române de la 1848. Descoperă mai multe despre importanța acestui imn național pentru români și pentru istoria României.

Ziua imnului național al României, „Deșteaptă-te române!”, este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie.

Această zi marchează momentul istoric din anul 1848, când imnul a fost cântat oficial pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Instituită prin Legea nr. 99/1998, această sărbătoare este marcată de autoritățile publice și alte instituții ale statului prin programe și manifestări cu caracter evocator și științific.

Imnul național al României a fost compus în 1848 de către Andrei Mureșanu și Anton Pann și a devenit un adevărat simbol al Revoluției Române din acel an. Versurile poetului Mureșanu, un tribun al epocii, și muzica compusă de Anton Pann au creat un imn cu un mesaj energic și mobilizator. De-a lungul timpului, acest imn a fost prețuit de români și le-a insuflat curajul în momentele cruciale, precum Războiul de Independență și cele două Războaie Mondiale.

Cu toate acestea, imnul a fost interzis imediat după instaurarea dictaturii comuniste în 1947. Intonarea sau fredonarea imnului și a altor cântece patriotice erau pedepsite cu închisoare. Abia în timpul revoluției anticomuniste din 1989, „Deșteaptă-te române!” s-a înălțat pe străzi, alături de miile de oameni care au luptat pentru libertate. Presiunea manifestanților a dus la instituirea sa ca imn național al României, confirmată în Constituția din 1991.

Astăzi, imnul național al României este considerat un simbol național, alături de drapelul tricolor, stema și sigiliul statului. Compus din unsprezece strofe, primele două, cea de-a patra și ultima dintre ele sunt cântate în cadrul ocaziilor festive. Ziua imnului național este o ocazie de a celebra unitatea și patriotismul românilor și de a reafirma valorile și tradițiile poporului.

Monede comemorative pentru Ziua imnului național al României

Cu ocazia împlinirii unui secol și jumătate de la Revoluția Română din 1848, Banca Națională a României a pus în circulație două monede din aur, în scop numismatic. Aceste monede, cu valori nominale de 500 lei și 1.000 lei, sunt dedicate celebrării Zilei imnului național și simbolizează unitatea Revoluției române. Lansarea lor a avut loc începând cu data de 29 iulie 1998, conform Circularei nr. 12/1998 emisă de BNR.

Aceste monede comemorative reprezintă o modalitate prin care se marchează importanța imnului național și a evenimentelor istorice asociate acestuia. Ele constituie și un omagiu adus luptei pentru libertate și independență a poporului român.