Un nou episod în disputa istorică dintre România și Rusia a captat atenția publicului și a mass-media.
În centrul acestei controverse se află Tezaurul României, depozitat la Moscova, și poziția Rusiei față de acesta. Într-un documentar realizat de televiziunea armatei ruse, Zvezda, se afirmă că România ar avea, de fapt, o datorie față de poporul rus, răsturnând astfel cererile constante ale României pentru recuperarea tezaurului.
În timpul Primului Război Mondial, autoritățile române au decis să transfere aurul Băncii Naționale a României în Rusia, pentru protecție. Această mișcare s-a dovedit a fi controversată, deoarece aurul nu a mai fost returnat nici după terminarea războiului. În 1965, Nicolae Ceaușescu, liderul delegației române, a solicitat returnarea acestui tezaur. Răspunsul URSS, prin Leonid Brejnev, a fost negativ, susținând că România datorează Uniunii Sovietice o sumă considerabilă.
Recent, documentarul difuzat de Zvezda aduce în discuție această problemă, negând existența oricărui tezaur de returnat. Mai mult, se sugerează că România are o datorie față de URSS, o afirmație ce contrazice versiunea istorică a României.
Poziția actuală a Rusiei și reacția României
Documentarul Zvezda vine în urma anunțului făcut de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, despre intenția de a iniția un lobby internațional pentru recuperarea tezaurului. Rusia susține că România și-a recuperat majoritatea valorilor istorice, iar aurul ar fi fost inclus în despăgubirile românești către URSS după cel de-al Doilea Război Mondial.
Mugur Isărescu a subliniat importanța documentelor originale deținute de BNR, care atestă dreptul de creanță al României asupra tezaurului. Aceste documente au fost păstrate cu rigurozitate încă din 1922, fiind transmise din generație în generație de guvernatori.
Cristian Pîrvulescu, un renumit politolog, a evidențiat refuzul constant al Uniunii Sovietice și apoi al Rusiei de a recunoaște orice datorie către România. El a subliniat că, deși unele părți din tezaur au fost recuperate, aurul a rămas la Moscova. În plus, a menționat influența economică și politică a URSS asupra României postbelice.
Pîrvulescu consideră că răspunsul recent al Rusiei este un semn de importanță, deși nu este probabil ca România să recupereze tezaurul în viitorul apropiat. El subliniază impactul economic și simbolic al acestei probleme asupra relațiilor româno-ruse.
