Se pare că peste 400.000 de salariați sunt în fața unei schimbări majore, care ar putea duce la reducerea veniturilor lor începând cu 1 ianuarie.
OUG 130/2021, adoptată cu intenția de a oferi un salariu minim pentru o perioadă de 24 de luni, a introdus complexități neașteptate în sistemul salarial.
La baza acestei probleme se află o discrepanță între intenția legislativă și efectele practice. Deși scopul era de a asigura un venit stabil pe o perioadă mai lungă, aplicarea acestei legi are un efect invers. Prin introducerea unui salariu minim pe o perioadă extinsă, angajații care se încadrează în această categorie vor suferi o scădere netă a salariilor, ca urmare a taxării suplimentare.
Un exemplu clar este cel al unui angajat cu un salariu brut de 3.300 lei. În condițiile actuale, acesta primește un venit net de 2.079 lei. O creștere, chiar și minoră, a salariului brut la 3.310 lei, ar însemna o scădere netă a venitului în mână la doar 2.000 lei, ceea ce reprezintă o pierdere de 79 lei.
Ce înseamnă pentru angajați și angajatori
Situația devine și mai complicată atunci când luăm în considerare rolul Inspecției Muncii. Recent, Inspecția Muncii a transmis prin intermediul paginii lor de Facebook un mesaj clar către companii: respectarea noilor prevederi legislative este obligatorie. Această recomandare pare să indice o scădere inevitabilă a salariilor pentru un număr semnificativ de angajați – peste 400.000, conform datelor instituției.
Angajatorii sunt puși în fața unei decizii dificile. Pe de o parte, trebuie să respecte noile reglementări, iar pe de altă parte, să mențină un nivel satisfăcător al salariilor pentru angajații lor. Inspecția Muncii a subliniat că orice majorare a salariului de bază trebuie negociată individual cu fiecare salariat, iar modificările contractului de muncă să se facă în conformitate cu prevederile legale și prin acordul ambelor părți.
Răspunsurile Instituțiilor și Consecințe Posibile
În 2022, HotNews.ro a solicitat un punct de vedere de la Inspectoratul Teritorial de Muncă cu privire la posibilitatea ca unii angajatori să rezilieze contractele de muncă existente și să încheie altele noi pentru a ocoli noile reglementări. Răspunsul primit a fost destul de neclar, indicând faptul că Inspectoratul nu poate aplica sancțiuni în astfel de cazuri. Aceasta deschide calea pentru diferite interpretări și posibile abuzuri în relația angajator-angajat.
Intrăm astfel într-un teritoriu incert, unde atât angajații cât și angajatorii trebuie să navigheze printr-un peisaj legislativ complicat și, pe alocuri, contradictoriu. Este evident că intențiile legislative inițiale, de a oferi stabilitate și predictibilitate în piața muncii, s-au transformat într-o sursă de confuzie și potențiale dificultăți financiare pentru un număr semnificativ de români.
