Salariile medicilor, la un pas de schimbare majoră. Performanța ar putea înlocui vechimea în sistem

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat o reformă a gărzilor medicale care vizează atât modul de organizare, cât și tarifarea acestora, cu obiectivul de a diminua diferențele dintre volumul de muncă și sumele încasate.

Noul criteriu: performanța, nu vechimea

Potrivit ministrului, filosofia viitorului cadru de plată pune în centru rezultatele și aportul real al fiecărui medic. În configurația actuală, apar situații în care grila de salarizare nu reflectă numărul de pacienți îngrijiți sau complexitatea intervențiilor, generând decalaje evidente între efort și recompensă. Accentul propus se mută pe munca măsurabilă și pe ceea ce se întâmplă efectiv în saloane, cabinete sau blocul operator, în timp ce anii de activitate ies din prim-planul criteriilor de plată.

„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță. Pentru că, iertați-mă, oricum se supără mulți pe mine și așa vreau să spun, o să dau exemplu fără nicio problemă: există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”.

Exemplul invocat de oficial scoate la iveală inechitățile menținute de formula actuală: profesioniști cu încărcare și responsabilități foarte diferite pot ajunge la aceeași plată. Noua abordare își propune ca remunerația gărzilor să urmeze activitatea realizată, pentru a recompensa mai fidel implicarea celor aflați în prima linie a îngrijirilor.

Reforma gărzilor: organizare și tarifare recalibrate

Schimbarea anunțată vizează atât metodologia desfășurării gărzilor, cât și modul de tarifare. Ideea centrală: acolo unde există un volum ridicat de intervenții, responsabilități sporite și presiune clinică mai mare, plata trebuie să capteze mai clar acest efort. Regulile actuale au produs diferențe vizibile între volumul de muncă și veniturile obținute; recalibrarea urmărește o distribuție mai echitabilă, cu mecanisme transparente și ușor de urmărit.

Autoritățile mizează pe stimularea activității clinice prin repoziționarea criteriilor către indicatori de rezultat și implicare efectivă. Reorganizarea nu se reduce la programul pe ture, ci atinge fundamentul de plată: nu experiența în ani sau statutul pe hârtie, ci ceea ce produce concret echipa în timpul gărzii. În practică, garda înseamnă prezență în afara programului obișnuit, intervenții neprogramate și decizii rapide în situații critice — elemente pe care noul model își propune să le ia în calcul mai riguros.

O astfel de repoziționare ar putea clarifica, inclusiv pentru pacienți și managerii de spitale, de ce două linii de gardă similare ca număr pe hârtie pot genera eforturi foarte diferite în teren. Când încărcarea crește, remunerarea ar urma să se ajusteze pe măsură, reducând frustrarea echipelor care susțin cele mai multe cazuri și intervenții.

Aplicată consecvent, această logică ar însemna evidențierea activității măsurabile din urgențe, ATI sau bloc operator, și o tarifare care să urmărească mai atent responsabilitățile asumate în turele de noapte, weekend sau sărbători. Într-o gardă intensă, cu multe internări și intervenții, plata ar reflecta mai bine contrastul față de o tură cu încărcare redusă, pe baza criteriilor de performanță anunțate.