Home > Cultură > Istorie > Sărbătoarea cu cruce roșie și dezlegare la pește: Secretele și tradițiile zilei de 21 noiembrie în calendarul ortodox
Cultură Istorie

Sărbătoarea cu cruce roșie și dezlegare la pește: Secretele și tradițiile zilei de 21 noiembrie în calendarul ortodox

Sărbătoarea cu cruce roșie și dezlegare la pește: Secretele și tradițiile zilei de 21 noiembrie în calendarul ortodox

Ziua de 21 noiembrie 2023 este marcată în calendarul ortodox ca o sărbătoare deosebită, având cruce roșie și dezlegare la pește.

Aceasta comemorează Intrarea Maicii Domnului în Biserică, un eveniment semnificativ care reprezintă aducerea Fecioarei Maria în templu de către părinții săi, Sfinții Ioachim și Ana. Potrivit tradiției, Arhiereul Zaharia a fost cel care a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, un loc sacru, accesibil doar arhiereului o dată pe an. Fecioara Maria a petrecut 12 ani în templu, fiind un simbol al purității și devoțiunii.

Această sărbătoare, cu rădăcini adânci în istoria creștină, nu a fost întotdeauna oficial instituită, dar existența ei înainte de secolul al VI-lea este bine documentată. În prezent, este celebrată anual în fiecare calendar ortodox și este cunoscută în tradiția populară ca Sărbătoarea Luminii, un nume ce reflectă semnificația sa spirituală profundă.

Ovidenia și Superstițiile Populare

În cultura populară, ziua de 21 noiembrie, cunoscută și sub denumirea de Ovidenie, este învăluită în superstiții și obiceiuri străvechi. Se crede că în această zi se deschid cerurile, oferind oamenilor ocazia unică de a înțelege graiul animalelor. De asemenea, este un moment propice pentru a face previziuni legate de vreme: un cer înnorat prevestește epidemii, iar dacă ninge, iarna va fi lungă și grea.

Ovidenia este și un moment de reconciliere și iertare. Se spune că în această zi, toți cei care sunt certați trebuie să se împace, pentru ca Postul Crăciunului să le fie de folos. Tradițiile legate de sănătate și protecție sunt de asemenea puternic înrădăcinate în această zi. Este obișnuit ca oamenii să pună vase cu apă în fața icoanelor sfinte, alături de o lumânare aprinsă, creând astfel apa privigheată, considerată benefică atât pentru trup, cât și pentru suflet.

În noaptea de Ovidenie, tradiția spune că comorile ascunse ard cu flacără albastră, iar animalele pot vorbi cu glas omenesc. Este momentul când iarna își face simțită prezența, iar oamenii petrec noaptea cu focuri aprinse și privind cerul, în căutarea semnelor care le-ar putea dezvălui viitorul.

În ajunul acestei sărbători, oamenii ungeau ferestrele, ușile și locurile de culcare cu usturoi pentru a se proteja de farmece și spirite rele. Această noapte era considerată a fi începutul perioadei în care vrăjitoarele își exercită puterile, semnificând un moment de tranziție între lumina toamnei și întunericul iernii, dar și între lumea văzută și cea nevăzută.