Sărbătoarea Înălțării Domnului, cunoscută și sub denumirea de Ispas, marchează ascensiunea lui Iisus Hristos la cer, la 40 de zile după Paște. În România, această zi este marcată prin tradiții și obiceiuri variate, reflectând diversitatea culturală și spirituală a poporului român.
Înălțarea Domnului reprezintă un punct central în teologia creștină, marcând finalul misiunii lui Iisus pe pământ și triumful său asupra morții și păcatului. Evenimentul este descris în Faptele Apostolilor 1:9-11, unde se menționează că Iisus s-a ridicat la cer în prezența apostolilor săi, promițând că va trimite Duhul Sfânt.
În România, credincioșii marchează această zi prin participarea la slujbe speciale în biserici, unde pasajul biblic despre Înălțare este citit și se fac rugăciuni pentru pacea și binecuvântarea lumii. În unele zone, preoții și credincioșii merg în procesiune la câmpuri și grădini pentru a binecuvânta recoltele și a cere protecția divină asupra muncii lor agricole.
Obiceiurile populare care însoțesc această sărbătoare variază de la o regiune la alta. Unul dintre acestea este curățenia generală a casei și decorarea acesteia cu flori de sezon. În unele zone, porțile și ferestrele sunt împodobite cu ramuri de tei sau mesteacăn pentru a aduce noroc și protecție împotriva spiritelor rele.
În mediul rural, Înălțarea Domnului este adesea legată de activitățile agricole. Se crede că în această zi, pământul și culturile primesc o binecuvântare specială. În consecință, în unele sate, preoții binecuvântează câmpurile și grădinile, iar fermierii își stropesc culturile cu apă sfințită pentru a asigura o recoltă bogată.
Un alt aspect important al sărbătorii este pomenirea morților. În unele zone din România, Înălțarea Domnului este cunoscută și sub denumirea de „Paștele Cailor”, iar oamenii merg la cimitire pentru a curăța mormintele și a le decora cu flori și lumânări. Se organizează parastase și se împart pomeni pentru sufletele celor răposați. Această practică reflectă credința că în această zi, sufletele celor plecați se înalță și ele la cer, alături de Hristos.
Mai mult decât atât, credincioșii obișnuiesc să ofere ca pomană diverse alimente pentru a avea parte de sănătate și noroc. Se crede că sufletele celor morți, care au venit în ziua de Paște la casele unde au trăit toată viața, se înalță la cer în ziua de Înălțare. Prin urmare, pomana reprezintă merindele necesare pentru călătoria de întoarcere la ceruri.
În unele regiuni ale țării, această sărbătoare este marcată prin diverse jocuri și tradiții populare. În Bucovina, de exemplu, există obiceiul „Împușcatului Cuciilor”, unde tinerii își confecționează măști și costume din paie și frunze și colindă prin sat, alungând spiritele rele și aducând noroc comunității.
Superstițiile și credințele populare înconjoară această sărbătoare, precum credința că nu este bine să împrumuți obiecte sau bani în această zi, sau că nu este permis să te cerți sau să te mânii.
Cu toate acestea, în prezent multe dintre aceste tradiții și obiceiuri au suferit transformări, adaptându-se la ritmul și stilul de viață modern. În ciuda acestui fapt, spiritul sărbătorii rămâne același, fiind un prilej de reunire a familiei și comunității, de reflecție spirituală și de celebrare a credinței.
Citeste si
- 1. Anunț despre PUNCTUL DE PENSIE! Este răsturnare totală de situație. SURPRIZă pentru toți pensionarii din România r
- 2. Banca Transilvania oferă clienților câștiguri uimitoare. Înscrierile sunt doar până pe 31 iulie! Iată ce trebuie să faci!
