Home > Actualitate > Social > Sărbători religioase 28 noiembrie. Cui spunem astăzi „La mulți ani”
Actualitate Social

Sărbători religioase 28 noiembrie. Cui spunem astăzi „La mulți ani”

Sărbători religioase 28 noiembrie. Cui spunem astăzi „La mulți ani”

Pe data de 28 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni îi sărbătoresc pe Sfântul Cuvios Mucenic Ștefan cel Nou și pe Sfântul Mucenic Irinarh. De partea cealaltă, greco-catolicii celebrează astăzi Sfântul Ştefan cel Nou, Sfântul Irinarh, dar și Sfânta Caterina Laboure, în timp ce romano-catolicii îi sărbătoresc pe Sfânta Teodora și pe preotul Iacob.

Cine a fost Sfântul Cuvios Mucenic Ştefan cel Nou

Sfântul Cuvios Mucenic Ştefan cel Nou este notat în calendarul creştin ortodox la 28 noiembrie. Acesta s-a născut în Constantinopol, în timpul împăratului Anastasie, în perioada anului 713.

De mic copil a decis că destinul său este să fie monah. El a renunțat la familie și s-a apucat să se roage mai mult și să facă fapte bune. Pentru vrednicia sa, el a fost ales stareţ al Mănăstirii Sfântului Auxentie, în apropierea Calcedonului. În timpul marii mișcări iconoclaste, a fost luat şi întemniţat la Pretorion. Alături de el au fost luați și sute de oameni.

Deși era temniță, pentru Sfântul Ștefan aceasta a devenit mănăstire. Acolo au fost aduși la acea vreme 342 de monahi, din toate regiunile Imperiului. Au luptat împreună, s-au rugat și au transmis credința lor și celorlalți din temnițe. Și-au îndeplinit un adevărat scop: acela de a duce mai departe numele lui Iisus Hristos.

Unii cu nasurile tăiate, alţii cu ochii scoşi, alţii având mâinile tăiate, ca unii ce nu au iscălit împotriva sfintelor icoane, ci încă au scris pentru ele, iar alţii neavând urechi. Iar unii arătau urmele bătăilor celor neasemănate pe care le luaseră de la chinuitori, răni care nu se tămăduiseră încă, iar alţii se arătau că nu au păr, fiind tunşi de păgânii arzători de icoane, şi cei mai mulţi aveau cinstita barbă unsă cu smoală şi arsă”, este prevăzut în Volumul Viețile Sfinților.

Lucrurile aveau să devină complicate pentru Ștefan. Împăratul iconoclast Constantin Copronim credea că Sfântul este un dușman care trebuie rapid dat deoparte. El s-a plâns slujitorilor că Ștefan de fapt ar vrea să îl omoare. Auzind oamenii cele spuse de împărat, s-au dus la temniţă şi l-au scos pe Sfântul Ştefan, l-au omorât în chinuri cumplite, în acelaşi fel în care a fost omorât Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, care a fost ucis cu pietre de mulţimea furioasă de la Ierusalim. Astfel, el a fost declarat sfânt, pentru că a îndurat și a murit ca un adevărat credincios.

Criza iconoclastă a mai durat până în 787. Monahii erau chinuiți până la moarte. Lor li se scoteau ochii, li se distrugea nasul, limba, sau li se spărgeau capetele cu icoane. Celor ce zugrăveau icoane li se ardeau degetele până la carbonizare pe table din aramă înroşite în foc, iar cei ajunși în temnițe erau chinuiți până când își dădeau suflarea.

În această zi, cei care poartă numele de Ștefan își sărbătoresc ziua numelui. În România sunt sute de mii de români care poartă numele de Ștefan, Ștefania, Ștefana, etc.