Sărbători religioase 4 august. Ce Sfinți sărbătorim astăzi

Creștinii ortodocși celebrează astăzi cei 7 Sfinți Tineri din Efes și pe Sfântul Mucenic Tatuil. La greco-catolici în calendar se regăsesc sărbătorile: cei 7 tineri mucenici din Efes, Sfânta cuvioasă muceniță Evdochia și Ioan Maria Vianney, iar la romano-catolici este Sfântul Ioan Maria Vianney, preot.

Date despre sărbătorile de astăzi

Sfinții șapte tineri din Efes sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 4 august. Au fost soldați în armata împăratului roman Deciu (249-251), persecutor al creștinilor. În momentul în care era organizat un eveniment prin care zeii erau cinstiți de cei care credeau în ei, împăratul în Efes, din calitatea de organizator, a cerut celor mai mari ai cetății ca, împreună cu el, să aducă jertfe zeilor și să stropească pământul cu sângele dobitoacelor înjunghiate. Apoi a cerut să fie prinși toți creștinii și să fie siliți să aducă jertfe idolești.

Toți creștinii care erau fricoși și mici la suflet, temându-se de munci, cădeau din credință și se închinau idolilor înaintea poporului. Cei care alegeau să nu renunțe la dreapta credință și să rămână alături de dumnezeu, aceia se dădeau fără temere la toate chinurile, suferind diferite morți, punându-și astfel cu bărbăție sufletele pentru Domnul și Mântuitorul lumii.

„Atât de mulți erau cei munciți, încât din trupurile lor cele chinuite și zdrobite, sângele curgea ca apa, adăpând pământul; iar trupurile celor uciși, chinuitorii le aruncau pe unele în gunoi, pe altele, pe lângă drumuri, pe altele le spânzurau pe ziduri împrejurul cetății, iar capetele lor le puneau înfipte în pari înaintea porților cetății”, conform volumului Viețile Sfinților.

În acest timp, tinerii creștini din Efes, Maximilian, Iamvlih, Martinian, Ioan, Dionisie, Exacustodian și Antonin, care erau din familii bogate, petreceau mult timp în rugăciune și în postiri, răstignindu-se împreună cu Hristos prin omorârea trupurilor lor și prin păzirea curăției. Au fost denunțați, pentru că în vremea aceea se ducea la moarte frate pe frate, tată pe fiu, fiul pe tată, dacă îl afla rugându-se lui Hristos, care au mers la împărat și i-au spus despre tinerii care se rugau lui Hristos și nu voiau să jertfească zeilor.

Mergând acești pânditori la asupritor, i-au spus:

„Împărate, în veci să trăiești! Tu chemi pe cei ce sunt departe și îi silești la jertfe, iar cei ce sunt aproape de tine aceia nu bagă în seamă stăpânirea ta cea împărătească și poruncile tale nu le ascultă, ci le hulesc și se țin de creștineasca credință”, mai este scris în același volum.

Sfinții șapte tineri au fost prinși și pentru că nu au vrut să participe la cultul păgân, au fost duși în fața împăratului, care i-a eliberat, impresionat fiind de tinerețea acestora. La un timp a întrebat de aceștia și a aflat că stăteau într-o peșteră a cărei ieșire a poruncit să fie zidită, în timp ce tinerii erau căzuți într-un somn ca de moarte.

În timpul împăratului Teodosie al II-lea (408-450), la multă vreme după această întâmplare, zidul care astupa gura peșterii a fost stricat și cei șapte tineri au revenit la viață ca dintr-un somn lung, băgând spaima în toți cei care au văzut cele întâmplate.

Din acest motiv, împăratul Teodosie a venit de la Constantinopol să-i vadă, s-a petrecut pe fondul tulburărilor provocate în Biserică de ereziile apărute în primele secole ale creștinismului, și în special, în această perioadă, de erezia nestoriană.

Întâmplarea din marea cetate a Efesului a venit ca o luminare și întărire în acele vremuri tulburi. Tinerii au mai trăit șapte zile după care plecându-și iar capetele la pământ și-au dat sufletele lor în mâinile lui Dumnezeu.

Recomandări autor