Istorie

Saturnalia – Festivalul bucuriei și veseliei din luna decembrie în Roma Antică

Saturnalia – Festivalul bucuriei și veseliei din luna decembrie în Roma Antică

Saturnalia era un festival celebrat de vechii romani. Inițial, această sărbătoare era un obicei care avea loc anual, se desfășura de-a lungul unei zile întregi, mai exact pe 17 decembrie, dar festivalul a fost atât de iubit încât celebrarea lui s-a prelungit pentru o săptămână (17-23 decembrie). În ciuda eforturilor de a reduce durata sărbătorii – Augustus a încercat să o reducă la trei zile, iar Caligula a încercat să o reducă la cinci – sărbătoarea Saturnaliei a rămas un eveniment care s-a desfășurat timp de o săptămână.

A fost o perioadă în care romanii s-au delectat cu o mulțime de activități relaxante și pline de veselie – unii ar putea chiar să o numească plăcere explorată la extrem. Așa cum spune Sir James Frazer în lucrarea sa, The Golden Bough, a fost un moment „în care pasiunile ceva mai vinovate găsesc o portiță de scăpare care nu le-ar fi fost permisă niciodată în cursul zilelor din restul anului care erau mai pline de rigoare și mai sobre”.

Comemorarea Epocii de Aur romane și a lui Saturn

Saturnalia a fost un eveniment care a plecat de la ideea de comemorare a legendarei Epoci de Aur. Romanii credeau că în Epoca de Aur, Italia era condusă de zeul Saturn (echivalentul roman al zeului grec Cronos). Saturn a domnit ca un rege drept și binevoitor și i-a învățat pe locuitorii Italiei agricultura, oferindu-le și alte legi de viețuire totodată. După ce zeul a dispărut brusc, memoria sa a fost păstrată mai departe de italici. Unul dintre modurile prin care a fost posibil acest lucru a fost prin celebrarea Saturnaliei.

Saturnalia a fost desemnată ca o zi sfântă în calendarul roman, prin urmare în prezent istoricii cred că se efectuau rituri religioase. De exemplu, sacrificiile aduse lui Saturn erau efectuate conform ritualului grecesc, adică cu capul descoperit.

Un alt ritual care era făcut în timpul Saturnaliei a fost slăbirea legăturilor de lână care legau picioarele statuii din Templul lui Saturn. Practica avea menirea de a simboliza eliberarea zeului.

Pe lângă faptul că era o zi sfântă, Saturnalia a fost și o zi de sărbătoare. După finalizarea riturilor religioase, oamenii aveau un banchet public. A existat, de asemenea, un lectisternium, un banchet în care o efigie a lui Saturn era oaspete – era de o importanță foarte mare de parcă ar fi participat zeul. Potrivit istoricului Livy, această practică a fost introdusă în anul 217 a. Chr.

Un alt aspect important al festivalului Saturnalia a fost inversarea temporară a ordinii sociale. De exemplu, sclavii erau tratați ca egali ai cetățenilor în amintirea Epocii de Aur, când sclavia nu exista. Astfel, sclavilor li s-a permis să poarte haine frumoase, să stea în capul mesei, să parieze și, practic, să aibă orice alte beneficii, cum ar fi și timpul liber.

În plus, în fiecare gospodărie era selectat un „Rege al Misrulei” în această zi, iar sclavii erau eligibili și ei. „Regele Misrulei” avea autoritate temporară pentru a comanda bărbatului (cap de familie), paterfamilias, să-i îndeplinească orice mică dorință sau lucru pe care l-ar fi cerut.

O practică Saturnalia care are o asemănare extraordinară cu o tradiție păstrată de Crăciun este oferirea de cadouri. Ultima zi a festivalului (23 decembrie) a fost cunoscută sub numele de Sigillaria (care înseamnă „Ziua Figurinelor Mici”). În mod tradițional, oamenii își ofereau reciproc figurine din lemn, teracotă sau ceară. Simbolismul acestor figurine este încă neclar, chiar și pentru vechii romani. O interpretare sugerează că au fost înlocuitorii victimelor sacrificiului care era cerut odinioară de cultul lui Saturn, în timp ce altul a sugerat că erau daruri pur seculare. De-a lungul timpului, au fost oferite și alte cadouri, inclusiv, conform poetului Martial, tablete de scris, scobitori și un sortiment de alimente.