România se confruntă cu o situație gravă. Declinul demografic a atins cifre care ar trebui să ne pună pe gânduri: aproape 50.000 de români și-au luat la revedere definitiv de la patria mamă în 2022, acesta fiind cel mai mare număr din ultimii 30 de ani, după cum indică datele Institutului Național de Statistică (INS).
Efectele migrației nu se opresc aici. În ultimul deceniu, am pierdut peste 250.000 de cetățeni, un număr echivalent cu populația unui județ de dimensiuni medii. În adiție, este important să menționăm și pe cei care pleacă temporar pentru muncă sau studii, dar care ulterior aleg să revină în țară. Oare câți dintre aceștia vor decide în final să rămână în străinătate?
Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt încurajatoare. În ultimii 10 ani, România a pierdut peste un milion de locuitori, ceea ce reflectă un declin demografic sever. Îmbătrânirea populației este o altă problemă arzătoare: vârsta medie a populației a crescut de la 40,6 la 42,4 ani.
Exodul forței de muncă și implicațiile sale economice
Acest deficit de forță de muncă are consecințe grave asupra economiei. „Dacă n-am aduce forță de muncă din străinătate, am intra în colaps și de azi”, a explicat sociologul Gelu Duminică. Astfel, suntem puși în situația de a importa mână de lucru din țările asiatice mai slab dezvoltate. Problema se resimte acut la nivelul sistemului de pensii și salarizare, care se află deja într-un stadiu de colaps. Fondul de pensii se confruntă cu un deficit de două miliarde de euro, care se acoperă din bani de investiții și din alte surse.
Soluția pe termen scurt pare să fie deschiderea porților către migrație. Acest lucru va ajuta la echilibrarea balanței demografice și a forței de muncă. Cu toate acestea, această abordare are propriile sale riscuri și dezavantaje, cum ar fi pierderea unui segment valoros al populației și schimbarea dinamicilor sociale.
Diaspora română în creștere și periclitarea viitorului educațional
Gelu Duminică avertizează că declinul demografic va continua, iar numărul românilor din diaspora va crește semnificativ, întrucât momentan statul nu oferă o altă soluție viabilă. Mai mult, atracția tinerelor generații către străinătate este mai mare decât la generațiile precedente. „Din 180.000 de copii, o parte nu rămâne în România, iar o mare parte dintre ei nu termină nici 8 clase”, a adăugat sociologul.
Să ne imaginăm ce se întâmplă: din cei 220.000 de tineri care s-au înscris la Bacalaureat anul acesta, doar 75.000 au reușit să îl promoveze. Restul? Ei sunt fie slab pregătiți, fie nu au terminat școala, fie au plecat. Iar acest lucru nu indică decât un viitor cu probleme pentru economia țării.
