Asigurările complementare de sănătate încep să primească o atenție semnificativă în România, cu susținerea ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. Ele ar putea aduce beneficii sistemului medical românesc, atât în spitalele publice, cât și în cele private, promițând mai multe servicii și flexibilitate pentru pacienți.
Asigurările complementare de sănătate se conturează ca o soluție viabilă pentru aducerea de fonduri suplimentare în sistemul medical românesc. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat potențialul acestora de a aduce o abordare nouă în asistența medicală. Mai mult, acestea ar putea oferi pacienților posibilitatea de a beneficia de servicii în spitale publice în afara orelor de program sau de a-și alege medicul curant.
Există deja exemple în Europa și în alte țări precum Israel, unde spitalele adoptă acest model. Permițând specialiștilor să practice după program în unitățile sanitare în care lucrează obișnuit, chiar și în instituțiile publice, se poate genera un venit suplimentar. Aceste venituri, la rândul lor, pot fi reinvestite în sistem, contribuind la dezvoltarea și renovarea spitalelor.
Conform declarațiilor ministrului, asigurările complementare nu sunt doar o sursă de finanțare, ci și un instrument care permite pacienților să beneficieze de servicii preferențiale. De exemplu, în multe țări unde aceste asigurări sunt populare, listele de așteptare sunt considerabil mai scurte pentru cei care dețin un pachet complementar.
Păstrarea interesului public în fața inițiativelor private
Chiar dacă asigurările complementare sunt privite cu optimism, există preocupări în legătură cu posibilitatea ca ele să ducă la privatizarea sistemului medical. Cu toate acestea, autoritățile au subliniat în repetate rânduri că introducerea acestor asigurări nu va diminua pachetul de bază oferit asiguraților.
Guvernul PNL-USR a avut în plan introducerea asigurărilor complementare, având în vedere creșterea fondurilor private și a deductibilității fiscale pentru co-finanțarea serviciilor medicale. Aceasta vine în contextul în care, anul trecut, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a înregistrat venituri de sub 36 de miliarde de lei, cheltuind aproape 50 de miliarde, cu diferența suportată de la bugetul de stat.
Este evident că sistemul sanitar românesc are nevoie de soluții inovatoare pentru a face față provocărilor financiare și a oferi servicii de calitate cetățenilor. Asigurările complementare pot fi un pas în această direcție, dar este esențial ca beneficiile lor să fie echitabil distribuite și să nu compromită accesul la servicii de bază pentru toți românii.
