O ordonanță recentă a stârnit un val de reacții, întrucât reglementările par să aibă consecințe neașteptate asupra angajaților cu salariu minim.
Prima problemă adusă în discuție este limitarea perioadei în care un angajat poate primi salariul minim la doi ani. Dupa acest termen, angajatorii sunt obligați să mărească salariul. Desi aceasta măsură pare să fie în avantajul angajaților, specialiștii financiari susțin contrariul. Ei argumentează că această regulă poate genera mai multe dezavantaje decât beneficii.
În esență, legislația actuală prevede că, pentru un salariu minim brut, angajatul beneficiază de o facilitate fiscală de 200 de lei neimpozabili. Cu toate acestea, dacă salariul minim crește chiar și cu un leu, această facilitate dispare, ceea ce conduce la creșterea impozitelor datorate de angajat.
Analiza Impactului asupra Veniturilor
Să luăm ca exemplu un salariu minim brut de 3.300 de lei. Cu facilitatea de 200 de lei neimpozabili, un angajat primește în prezent un salariu net de 2.079 de lei. În schimb, dacă salariul brut crește la 3.301 lei, eliminându-se astfel facilitățile fiscale, salariul net scade la 1.997 lei. Practic, o creștere nominală a salariului brut se transformă într-o scădere reală a venitului net.
Această situație paradoxală a stârnit îngrijorare în rândul specialiștilor în contabilitate. Ei anticipază o posibilă tendință în rândul angajaților de a demisiona după doi ani de angajare cu salariul minim și de a se reangaja pe un nou contract de muncă, pentru a evita pierderea beneficiilor fiscale și pentru a menține salariul net la același nivel.
Această ordonanță nu numai că afectează veniturile angajaților, dar creează și o situație dificilă pentru angajatori. Ei sunt puși în fața unei decizii complexe: să mărească salariile angajaților peste pragul minim pentru a evita pierderea beneficiilor fiscale pentru angajați sau să se confrunte cu un posibil val de demisii și reangajări, care ar putea genera costuri administrative și operaționale suplimentare.
